Dragobetele, sărbătoarea dreagostei la români
Sărbătoarea de Dragobete se celebrează pe data de 24 februarie și este dedicată dragostei, în tradiția romānească. Prevestește sosirea primăverii și renașterea naturii, de unde există și superstiția că nu se sacrifică și nu se cumpără animale în această zi. Pe 24 februarie era începutul anului agricol, de multe ori ziua în care ursul ieșea prima dată din bârlog, păsările își caută cuiburi, iar oamenii, în special tinerii, rezonează cu ea.
Există legenda că Dragobete este un personaj preluat de la daci, unde era zeul care oficia în cer la începutul primăverii nunta tuturor animalelor, ulterior devenind un protector al tinerilor şi un patron al iubirii. Fetele și băieții se întâlnesc pentru ca iubirea lor să dureze tot anul la fel ca cea a păsărilor ce se unesc în această zi, simbolistica fiind una profundă, pentru că păsările erau considerate mesagere ale zeilor.
Tradiția spune că era fiul babei Dochia, un flăcău chipeș și foarte iubăreț, căruia nu-i scăpa nici o femeie care-i pica în cale. Credința populară vorbește despre el ca despre un duh capricios, poznaș, mereu pus pe șotii, căruia trebuie să îi câștigi bunăvoința, prin respectarea tradițiilor în ziua de Dragobete. Se spune că este un duh al bunei dispoziții, al veseliei, de aici și superstiția că nu trebuie să plângi în această zi, pentru că altfel vei fi supărat tot anul, ci din contră, e bine să petreci.
Nu e bine să coși, să speli sau să calci de ziua lui, ci poți face curat și primenii casa, asta aducând belșug și spor în ea tot anul. Superstițiile și credințele populare sunt puternice în această perioadă a anului, începând de acum și până după ce trec Babele, adică după 9 martie.
Dragobetele este o sărbătoare rurală, unde se celebrează prin logodne simbolice și prin jocuri de iubire, dar care a fost adusă către oraș, mai ales după ce a început să prindă și la noi Valentine’s Day, unde aceste tradiţii sunt inexistente. O altă superstiție spune că e bine să atingi măcar o persoană de sex opus, altfel vei fi singur tot anul și nu vei avea nici noroc. Tot de ghinion și de un an nu tocmai bun vor avea parte și bărbaţii care se ceartă sau supără femeile în această zi.
Tradiții de Dragobete
În trecut, băieții și fetele satului se îmbrăcau cu cele mai bune straie și se întâlneau dimineața la biserica din sat sau în centrul lui, de unde plecau spre pădurile sau locurile din zonă, ca să culeagă primele flori ale primăverii. Se spune că aceste flori te păstrează tânără și frumoasă, înlătură invidia și gândurile rele ce sunt îndreptate asupra ta. Ele trebuie uscate și păstrate pentru a fi aruncate de Sânziene pe o apă curgătoare, astfel relele se spală și se duc odată cu ele.
După cules urma “Zburătoritul”, un joc în care băieții alergau fetele pentru a le săruta, convenția nescrisă fiind că dacă fata plăcea băiatul se lăsa mai ușor prinsă. Era sărutul ce pecetluia logodna, de aici vine și expresia: “Dragobetele sărută fetele!” Seara se anunța logodna în cadrul familiilor și întregii comunități.
Din 2016, din 15 februarie, Dragobete are un simbol, Uniunea, reprezentat de două păsări, făcând trimitere spre un ritual al păsărilor ce se desfășoară în această perioadă și care își găsesc pereche pe viață. Păsările sunt primele ce ne prevestesc primăvara, renașterea naturii, un nou ciclu de viață, prin iubire. Simbolul a fost ales prin voturi, în urma unei campanii de promovare a valorilor românești.
