„Președintele centrist în exercițiu al României, Klaus Iohannis, și-a dat demisia luni, deoarece partidele parlamentare de extremă dreapta de opoziție plănuiau să-l fie demis.
Uniunea Europeană și statul membru NATO, care se învecinează cu Ucraina, au fost cufundate în haos instituțional anul trecut, când criticul NATO de extremă dreaptă puțin cunoscut Călin Georgescu a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale.
După acuzațiile de ingerință rusă - negate de Moscova - instanța supremă a României a anulat întregul scrutin”, scrie Reuters.
„Președintele României, Klaus Iohannis, anunță demisia după presiunile populiștilor
Președintele României, Klaus Iohannis, și-a anunțat luni demisia, în urma presiunilor tot mai mari din partea grupurilor populiste de opoziție, la două luni după ce o instanță superioară a anulat alegerile prezidențiale din țara Uniunii Europene.
„Pentru a scuti România de această criză, îmi dau demisia din funcția de președinte al României”, a spus el într-un discurs emoționant luni, adăugând că va pleca din funcție pe 12 februarie.
Iohannis, în vârstă de 65 de ani, a deținut funcția prezidențială din 2014 și a îndeplinit maximum două mandate de cinci ani. Dar președinția sa a fost prelungită în decembrie, după ce Curtea Constituțională a anulat cursa prezidențială cu două zile înainte de turul din 8 decembrie.
Asta a venit după ce populistul de extremă dreapta Călin Georgescu a câștigat pe neașteptate primul tur, după care au apărut acuzații de ingerință rusă și încălcări electorale”, titrează Associated Press.
„Președintele României și-a anunțat demisia
Klaus Iohannis și-a anunțat luni demisia din funcția de președinte al României, pe fondul nemulțumirii tot mai mari în rândul populației și chiar în rândul propriilor aliați politici.
Iohannis a spus că va demisiona miercuri.
Când a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale din decembrie, Curtea Constituțională a decis că Iohannis poate rămâne în funcție până când va fi ales un succesor.
Însă mulți experți au pus sub semnul întrebării decizia, spunând că constituția României nu conține prevederi clare privind prelungirea mandatului prezidențial peste cinci ani.
Partidele extremiste care s-au format în parlament după alegerile parlamentare din 1 decembrie i-au cerut în repetate rânduri lui Iohannis să demisioneze. POT, un partid extremist nou format care l-a susținut pe candidatul pro-rus Călin Georgescu, nu a reușit de două ori să obțină suficiente voturi pentru a trece o moțiune de suspendare a președintelui.
Cu sprijinul a 26 de parlamentari din partidul pro-european USR (Renew), a treia încercare a avut succes.
Luni, conducerea parlamentului a decis ca plenul să voteze marți cererea de suspendare a președintelui.
Constituția prevede că, în cazul unui post vacant, președinția interimară este asumată de președintele Senatului.
Din decembrie anul trecut, Senatul este condus de președintele PNL, Ilie Bolojan”, scrie Euractiv.
