_11ce6839f7.jpg)
Jurnalistul Bogdan Tiberiu Iacob de la publicația Inpolitics remarcă un fenomen ieșit din comun care s-a petrecut în ultima perioadă la instituția devenită stat în stat, acolo unde decizii de maximă importanță s-au luat în unanimitate.
Pe 5 octombrie 2024, CCR a decis eliminarea din cursa prezidențială a Dianei Șoșoacă, într-o premieră absolută, pe motiv că nu e suficient de atașată de valorile constituționale.
Persoana care exercită această demnitate, prin comportamentul său instituțional și discursul constituțional, trebuie să demonstreze existența respectului și a atașamentului său la valorile constituționale astfel cum acestea transpar din identitatea națională a poporului român și identitatea constituțională a statului și a societății consacrate în Legea fundamentală. Contestarea lor nu poate fi acceptată, întrucât Președintele României, prin natura funcției sale, reprezintă un garant al statului de drept și al democrației constituționale, principii care stau la baza organizării și funcționării statului, au motivat judecătorii care i-au interzis candidatura anul trecut Dianei Șoșoacă.
Anul trecut, judecătoarea Iulia Scântei a avut o opinie separată și a argumentat faptul că un candidat nu poate să fie interzis de Curtea Constituțională.
Contenciosul electoral privind alegerile prezidențiale este un contencios obiectiv și abstract și nu poate privi comportamente, discursuri, calificări politice sau acte de propagandă electorală, specifice unui contencios electoral subiectiv și concret(…) Jurisdicția constituțională în materie electorală nu realizează un contencios subiectiv, pentru că nu vizează protecția unor drepturi subiective ale unor particulari determinați, motiv pentru care procedura în fața Curții pentru soluționarea contestațiilor privind înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor se desfășoară în temeiul dispozițiilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, fără înștiințarea părților, cu participarea obligatorie a reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar. Atribuția Curții este de a verifica îndeplinirea sau neîndeplinirea unor condiții legale obiective (cu titlu de exemplu, respectarea termenului de depunere a propunerii de candidatură, numărul minim al semnăturilor susținătorilor, documentele care trebuie să însoțească propunerea de candidatură, eventuale cazuri de interdicție limitativ prevăzute de Constituție și lege, la depunerea candidaturii). Prin esența lor, aceste condiții nu privesc comportamentul, opiniile, afirmațiile sau atitudinile persoanei care își depune candidatura pentru alegerea Președintelui României în condițiile prevăzute de art. 27 din Legea nr. 370/2004, toate aceste aspecte de natură subiectivă făcând parte din sfera libertății de exprimare a celor care candidează, a notat judecătoarea în opinia separată.
Aceeași Iuliana Scântei a votat ulterior anularea alegerilor, decisă de CCR în unanimitate, iar acum, a votat, tot în cadrul unei unanimități, scoaterea din cursă a lui Călin Georgescu, după modelul brevetat cu Șoșoacă.
