Ortodoxe
Sf. Ier. Iosif cel Milostiv, mitropolitul Moldovei; Sf. Cuv. Xenofont, Maria, Arcadie şi Ioan
Greco-catolice
Sf. cuv. Xenofont şi familia sa
Romano-catolice
Ss. Timotei şi Tit, ep.
Sfântul Ierarh Iosif cel Milostiv este pomenit în ziua de 26 ianuarie.
Mitropolit al Moldovei, Iosif Naniescu (Ioan), numit "cel sfânt şi milostiv", a fost canonizat în cadrul şedinţei Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 5 octombrie 2017.
S-a născut la 15 iulie 1818, în Basarabia. A rămas orfan de tată şi, în 1831, ierodiaconul Teofilact, unchiul său, l-a adus la Mănăstirea Sfântul Spiridon din Iaşi, pentru a învăţa carte. În mănăstire a deprins scrisul, cititul, tipicul şi muzica psaltică. În anul 1835, împreună cu ierodiaconul Teofilact, a ajuns la episcopia Buzăului.
În 23 ianuarie 1835, rasoforul Ioan a fost călugărit sub numele de Iosif, în Catedrala episcopală, iar a doua zi a fost hirotonit diacon. Ca ucenic al episcopului Chesarie al Buzăului, în anul 1836, ierodiaconul Iosif Naniescu a intrat la seminarul din Buzău, pe care l-a terminat în 1840. Între anii 1840-1847 a urmat Colegiul Sfântul Sava din Bucureşti.
A fost hirotonit preot în 1850, iar în noiembrie 1852 a fost făcut protosinghel de Sfântul Calinic, episcopul Râmnicului. În 1857 este numit egumen la Mănăstirea Găisenii, iar după 4 ani este făcut arhimandrit de mitropolitul primat Nifon şi numit în 1863 egumen la Mănăstirea Sărindar din Bucureşti.
Între anii 1864-1870 arhimandritul Iosif Naniescu a activat ca profesor de religie la Gimnaziul Gheorghe Lazăr şi la Liceul Matei Basarab din Capitală, iar în ultimii doi ani (1870-1871) a fost director la Seminarul Central.
A fost hirotonit arhiereu la 23 aprilie 1872, iar în ianuarie 1873 a fost numit episcop de Argeş.
La 10 iunie 1875 a fost ales mitropolit al Moldovei, iar la 6 iulie acelaşi an a fost instalat la Iaşi. Timp de 27 de ani mitropolitul Iosif Naniescu a păstorit cu multă blândeţe şi înţelepciune Mitropolia Moldovei.
A plecat la ceruri la 26 ianuarie 1902. Mormântul său se afla în partea de sud a Catedralei mitropolitane de la Iaşi.
* Sfântul Cuvios Xenofont, soţia sa Maria şi fii lor Arcadie şi Ioan au trăit în secolul al VI-lea.
Erau dintr-un neam bogat şi cu renume în Constantinopol. Prin urmare, fii acestei familii, Arcadie şi Ioan, au fost trimişi în Fenicia, la învăţătură, îmbarcându-se pe o corabie. Naufragiind vasul, cei doi au ajuns în Palestina, unde, drept mulţumită lui Dumnezeu că i-a scăpat de înec, s-au făcut călugări în Ierusalim.
Auzind de naufragiul vasului, părinţii au început să-i caute cu înfrigurare. I-au găsit printre călugării din Sfânta Cetate şi, bucuroşi de regăsire, cei doi, Xenofont şi Maria, au lăsat averile şi grijile lumeşti şi au îmbrăcat haina monahală.