După obţinerea avizului CSM, ministrul Justiţiei urmează să înainteze propunerile preşedintelui Klaus Iohannis în vederea numirii noilor şefi ai PG, DNA şi DIICOT.
GABRIELA SCUTEA. Controversele OUG 13 și Protocolul cu SRI
Fostă adjunctă a Laurei Codruța Kovesi pe când aceasta conduce Ministerul Public, Gabriela Scutea era secretar de stat în Ministerul Justiției în ianuarie 2017, când Guvernul Grindeanu a adoptat celebra OUG 13 care modifica semnificativ Codurile penale. O parte a presei centrale a scris atunci că Gabriela Scutea este cea care l-ar fi convins pe ministrul Justiției Florin Iordache să accepte un termen de 10 zile pentru intrarea în vigoare a OUG 13, ceea e a permis oprirea la timp a acestora în urma abrogării decise de Guvern ca urmare a protestelor masive de stradă.
Gabriela Scutea (47 de ani) este procuror la Parchetul Curții de Apel Brașov. În trecut a ocupat funcțiile de secretar de stat în Ministerul Justiției și de adjunct al procurorului șef al DNA Laura Codruța Kovesi, între noiembrie 2006 - mai 2013. Numele său este legat și de protocolul dintre Parchetul General și SRI semnat în perioada în care era adjuncta lui Kovesi. Protocolul din 2009, declarat neconstitutional, a fost semnat de Scutea, in numele prim-adjunctului Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție, Tiberiu Nitu, la acea dată.
Scutea şi-a început activitatea în 1995 ca procuror stagiar la Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov şi apoi Parchetul de pe lângă Judecătoria Rupea. În mandatul lui Tudorel Toader, Scutea a candidat fără succes și pentru postul de procuror general și pentru cel de procuror-șef al DNA, fiind respinsă de ministrul de atunci al Justiției. Nu a fost pe placul fostului ministru Tudorel Toader, mai ales că Gabriela Scutea a fost unul dintre magistrații vocali care au protestat, inclusiv la Bruxelles, împotriva modificărilor PSD la legile Justiției.
GEORGIANA HOSU. Controversele legate de firma offshore a mamei și acuzațiile soțului, ambele din asigurări
Audierea de marți a Giorgianei Hosu la CSM pentru șefia DIICOT este umbrită de dezvăluirile făcute de Europa Liberă . Publicația a publicat luni o anchetă despre legăturile mamei Giorgianei Hosu cu o firmă offshore care face afaceri din asigurări. La această anchetă se adaugă și acuzațiile aduse soțului său, Dan Hosu, de trafic de influență, dare de mită în dosarul Carpatica Asig S.A.
La 80 de ani, mama Giorgianei Hosu, propusă procuror şef al DIICOT, a fost până anul trecut acţionară în firma coordonată de soţul şi fiul vitreg al acesteia. Cinci ani, pensionara Suzana Rinu a fost parteneră de afaceri cu o firmă din Liechtenstein, scrie Radio Europa Liberă.
Dan Hosu, soțul procuroarei antimafia, este directorul unei firme cu sediul în cartierul Cotroceni. Între 2011 şi 2019, mama Giorgianei Hosu, Suzana Rinu (80 de ani) a deţinut o pătrime din societate. Alte 25 de procente din capitalul social sunt deţinute de fiul vitreg al procuroarei DIICOT. Între 2011 şi 2016, un alt acţionar al firmei a fost o societate înregistrată în celebrul paradis fiscal Liechtenstein, potrivit Radio Europa Liberă..
Cinci ani, între 2011 și 2016, firma unde mama numărului 2 din DIICOT și fiul vitreg sunt acționari cu 50 la sută a fost asociată cu o societate tip offshore din Liechtenstein. Deţinerea unei firme offshore şi asocierea cu astfel de firme nu este un lucru ilegal, însă ridică probleme de ordin moral faptul că un asociat al companiei nu doreşte să fie cunoscut şi nici să plătească în ţara de origine taxele impuse de legile în vigoare, mai notează publicația.
Giorgiana Hosu a preluat interimar funcția de procuror-șef al DIICOT în octombrie 2019, după demisia lui Felix Bănilă, în plin scandal legat de cazul Caracal. În 19 decembrie 2019, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a respins propunerile de prelungire a delegărilor procurorilor Georgiana Hosu (procuror șef) și Oana Schmidt-Hăineală (procuror şef adjunct) la conducerea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
Anterior, Giorgiana Hosu a fost adjunct al șefului DIICOT, fiind numită în octombrie 2018, la propunerea lui Tudorel Toader. Ea era însă în funcție din luna august, fiind delegată pentru 6 luni. Hosu a fost adjunct al DIICOT și în perioada 2013-2015, după ce, anterior a condus vreme de cinci ani Serviciul de combatere a macrocriminalităţii economico-financiare al instituției.
După ce Alina Bica și-a dat demisia în 2015 din funcția de procuror-șef al instituției, Giorgiana Hosu a preluat interimatul la șefia instituției. Giorgiana Hosu a pierdut, în anul 2015, cursa pentru șefia DIICOT, aceasta fiind câștigată de Daniel Horodniceanu. Printre dosarele instrumentate de ea se numără și cel al omului de afaceri israelian Sorin Beraru, care a fost cercetat pentru fraudarea cu peste 3,5 milioane de dolari a societăţii CICO. După ce a încercat să o mituiască pe Giorgiana Hosu cu jumătate de milion de euro pentru a renunţa la anchetă, Sorin Beraru a fost condamnat la șapte ani de închisoare.
Dan Hosu, soțul Giorgianei Hosu, a fost reținut de DNA în dosarul privind S.C Carpatica Asig S.A, însă judecătorii instanței supreme au respins cererea de arestare preventivă, el fiind plasat sub control judiciar. La acea vreme, unele voci susțineau că dosarul soțului său ar fi fost unul dintre motivele pentru care aceasta a pierdut concursul pentru șefia DIICOT. Dan Hosu, în calitate de administrator al unei firme, a fost acuzat de trafic de influenţă, instigare la acces ilegal la un sistem informatic, instigare la folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii şi dare de mită. DNA l-a trimis în judecată în anul 2017. Soțul Georgianei Hosu era acuzat de procurori, alături de alte persoane că a favorizat sau a susţinut interesele fostei șefe a Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor Angelei Toncescu, atunci membru în Consiliul de Administraţie al SC Carpatica Asig SA. Hosu alături de alte două persoane ar fi pretins şi primit indemnizaţii lunare de la SC Carpatica Asig SA, în schimbul influenţei asupra unor persoane din conducerea ASF.
