UPDATE - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești a declarat recurs împotriva deciziei pronunțată în cursul zilei de astăzi, 24 aprilie 2025, de Curtea de Apel Ploiești – Secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul numărul 301/42/2025.
Știrea originală
"Admite capatul de cerere privind suspendarea executarii actului administrativ contestat. Suspenda executarea Hotararii Curtii Constitutionale nr. 32 din 6 decembrie 2024, pana la solutionarea definitiva a cauzei. Admite actiunea in anulare. Anuleaza Hotararea Curtii Constitutionale nr. 32 din 6 decembrie 2024. Obliga parata la plata cheltuielilor de judecata catre reclamanta in cuantum de 70 lei, reprezentand taxa judiciara de timbru. Cu drept de recurs in 5 zile de la pronuntare. Cererea de recurs se depune la Curtea de Apel Ploiesti. Pronuntata prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei azi, 24.04.2025”, se arată în minuta sentinței din dosarul nr. 301/42/2025, prezentată de Luju.ro.
Vezi DOCUMENTELE integrale.
În acelasi timp, CA Ploiesti a anulat in prima instanta aceeași hotărâre a CCR, decizia definitivă privind anularea urmând să fie dată de către Înalta Curte de Casație și Justiție.
Daca sentinta Curții de Apel Ploiesti va rămâne definitiva la ICCJ, alegerile din 4 si 18 mai 2025 vor deveni nule de drept, întrucât au fost decise in baza unei hotarari prin care CCR nu avea dreptul sa anuleze alegerile din 2024. Altfel spus: turul al doilea de anul trecut va trebui reluat in formula Calin Georgescu – Elena Lasconi, exact formula validata prin hotararea anterioara a CCR (nr. 31/2024).
SCENARII POSIBILE ÎN URMA SUSPENDĂRII HOTĂRÂRII CCR NR. 32/2024
În situația inedită creată de decizia Curții de Apel Ploiești, experții sunt de părere că ne aflăm în fața a patru scenarii posibile.
Scenariul 1 – ICCJ admite recursul Curții Constituționale
•Hotărârea Curții de Apel Ploiești este anulată.
•Hotărârea CCR nr. 32/2024 își reia efectele depline: alegerile din decembrie 2024 rămân anulate.
•Alegerile anticipate din mai 2025 se desfășoară conform calendarului actual.
Implicații:
•Se reface ordinea constituțională clasică: CCR e reafirmată ca autoritate supremă în interpretarea Constituției.
•Se reduce riscul unui conflict între puterile statului.
•Posibilă contestare politică din partea susținătorilor candidaților eliminați de anularea din decembrie.
Scenariul 2 – ICCJ respinge recursul CCR
•Hotărârea Curții de Apel rămâne definitivă.
•Hotărârea CCR nr. 32/2024 este anulată și suspendată definitiv.
•Alegerile din decembrie 2024 reintră în vigoare – trebuie reluat turul II dintre Călin Georgescu și Elena Lasconi.
Implicații:
•Autoritatea CCR este grav afectată; instanțele obișnuite devin capabile să cenzureze hotărârile CCR.
•Alegerile din mai 2025 sunt lipsite de temei legal – se creează o criză de validare a unui eventual președinte rezultat din acest tur.
•Posibilă refuzare a recunoașterii rezultatului electoral de către o parte a clasei politice și a populației.
•Necesitatea reorganizării urgente a turului II (într-un termen constituțional neclar, pentru că au trecut mai bine de 120 de zile).
Scenariul 3 – CCR sesizează ea însăși Curtea Constituțională pentru conflict între autorități
•Se invocă un conflict juridic de natură constituțională între CCR și instanțele de contencios administrativ.
•CCR se autosesizează (sau este sesizată de Parlament, Guvern, Președinte interimar).
Implicații:
•CCR va trebui să se pronunțe asupra propriei autorități.
•Se creează un paradox juridic: CCR judecă un conflict în care ea este parte, punând în discuție neutralitatea și imparțialitatea.
•Posibil blocaj instituțional total până la o decizie clarificatoare.
Scenariul 4 – Intervenție politică de „pact constituțional”
•Actorii politici majori (Parlament, Guvern, Președinte interimar) convin un acord politic temporar:
•fie se amână alegerile anticipate;
•fie se legiferează de urgență o cale de reluare a turului II;
•fie se stabilește un calendar electoral nou, cu validarea expresă a CCR.
Implicații:
•Se evită haosul instituțional, dar cu prețul unei interpretări forțate a Constituției.
•Poate genera proteste și neîncredere în statul de drept.
•Necesită maturitate politică, care lipsește adesea în situații tensionate.
