Ovidiu Dranga, diplomat de carieră cu studii la Harvard și fost ambasador al României în Țara Soarelui Răsare, a avut un rol esențial în semnarea Parteneriatului strategic dintre România și Japonia. Într-un interviu pentru Adevărul, el subliniază beneficiile acestei alianțe speciale, evidențiind importanța relațiilor bilaterale atât pe plan economic, cât și politic. În contextul actual, când Rusia adoptă o politică agresivă în estul Europei, iar prezența militară a SUA pe continent suferă o redimensionare, colaborarea strânsă între România și Japonia devine un pilon stabilizator și un factor de echilibru în regiune. Această alianță nu doar întărește poziția celor două state, ci și contribuie la consolidarea securității și prosperității în zona Europeană și asiatică.
Cum a luat naștere parteneriatul româno-nipon
„Ideea semnării- încheierii Parteneriatului strategic dintre România și Japonia s-a născut cu ocazia vizitei fostului prim-ministru japonez Shinzo Abe la București, în 2018. El n-a fost un scop în sine, adică un punct de bifat pe lista de formalități diplomatice, ci a fost conceput și abordat de ambele părți ca fundament politic al relației bilaterale, stabilind cadrul general și actualizat al cooperării româno-nipone, precum și prioritățile acesteia pentru următorii ani”, a spus fostul ambasador român.
Donald Trump, dispus să facă aproape totul pentru a grăbi pacea din Ucraina. Crimeea, în pericol
Ce prevede acordul
”Documentul are patru capitole și stabilește câteva obiective ambițioase în domenii cheie, cum ar fi dialogul politic, cooperarea economică și tehnologică, colaborarea în materie de securitate și apărare, interacțiunea și schimburile culturale. În marja semnării parteneriatului de către președintele României și prim-ministrul japonez, au fost încheiate trei acorduri sectoriale, în domeniul financiar (între Eximbank și Japan Bank of International Cooperation - JBIC), al cooperării tehnico-științifice și pe linie culturală. Primul a deschis posibilitatea emiterii de obligațiuni pe piața financiară japoneză (samurai bonds), al doilea vizează construcția primei facilități pentru producția de lentile de mare putere din România pe platforma ELI-NP de la Măgurele, unde a fost pus în funcțiune cel mai puternic laser din lume, iar cel din urmă a vizat înființarea ICR Tokyo. Este, cred, cu totul remarcabil și de bun augur că toate cele trei proiecte sunt, deja, în diferite faze de derulare/implementare”
Avantajele acestei alianțe
„În primul rând, e un semn de încredere reciprocă fără precedent. În al doilea rând, chiar dacă nu avem încă o strategie natională pentru Asia, ridicarea relației româno-japoneze la rang de parteneriat strategic face parte dintr-o serie de demersuri al căror scop a fost stimularea apetitului României de a se manifesta mai activ și pragmatic în Asia de Sud-Est, unde se produce cca. 25% din PIB-ul mondial. (...)
George Simion: NATO este singura alianță militară posibilă pentru România
România a intrat în categoria statelor membre UE/NATO care-și utilizează sistematic relațiile bilaterale extracomunitare pentru a-și spori greutatea specifică și valoarea de întrebuințare în aceste organizații. În UE și NATO ești relevant și dacă aduci contribuții la înțelegerea/gestionarea situației geopolitice din regiuni ale lumii conectate strategic cu Europa și comunitatea euro-atlantică. Ca o consecință directă a acestei noi conduite, proactive, a României, la creionarea căreia am avut șansa să contribui direct, ambasada țării noastre la Tokyo a fost desemnată punct de contact NATO, după ce, la inițiativa noastră, în decembrie 2023, 8 membri ai North Atlantic Council - NAC au vizitat Japonia pentru prima dată. Sunt succese diplomatice ale Bucureștiului pe care e bine ca publicul să le cunoască.”, a spus Ovidiu Dranga.
Cum ne-ar ajuta Japonia în cazul unui atac rusesc
„Depinde ce înțelegem prin ajutor. Parteneriatul strategic nu conține o clauză de asistență reciprocă automată sau sprijin mutual în caz de atac. Nici nu cred că este nevoie. România și Japonia aparțin unor alianțe suficient de solide pentru a le garanta securitatea/apărarea în cazul declanșării unei agresiuni. Îndrăznesc să cred însă că, în ce ne privește, această relație de strânsă cooperare cu Japonia este, în sine, un factor de descurajare pentru orice potențial agresor sau inamic. Japonia este membru al G7 și a patra putere economică a lumii, având o anvergură internațională cu care foarte puține state din lume se pot lăuda. Prin urmare, orice atac la adresa României aduce atingere și intereselor unei puteri cu influență globală, ceea ce complică suplimentar planurile agresorului potențial, crescându-i costurile, mai ales că Japonia are investiții importante în România. La rândul ei, România are capacitatea și voința necesare pentru a promova o și mai mare apropiere a UE, dar mai ales a NATO de Japonia, asa cum am arătat mai înainte, ceea ce corespunde intereselor japoneze”, a mai spus diplomatul român.
Alertă aproape de spațiul aerian al NATO. Avioane rusești deasupra Mării Baltice
