„Aș dori să mulțumesc președintelui Klaus Iohannis pentru ziua de astăzi. Împreună am putut pune în aplicare ceea ce am hotărât cu aproape o lună în urmă, când am fost aici în vizită. Am discutat atunci ce se întâmplă la frontierele noastre, cu Ucraina, am discutat cum putem ajuta. Ucraina acum poate ajuta NATO. Am discutat, de asemenea, modul în care, având în vedere circumstanţele actuale, trebuie întărită sfera securităţii noastre, cu alte cuvinte, cum să sporim securitatea pentru ţările noastre, pentru că asta este datoria noastră de preşedinţi.
Am hotărât la vremea respectivă ca înainte de summitul de la Madrid să convocăm o adunare a formatului B9, care este deja un format tradiţional, şi după aia am zâmbit şi am zis: Bucureştiul este cu noroc pentru noi, pentru că atunci când ne-am întâlnit în Bucureşti, în 2016, înainte de summitul NATO, tot ce am discutat şi tot ce am hotărât aici, la Bucureşti, s-a realizat, s-a aprobat la summitul de la Varşovia. Aşa că a fost o întâlnire cu noroc. Şi summitul NATO a fost cu noroc pentru noi. Nădăjduim că acest lucru se va repeta şi de data aceasta. Sper că, istoriceşte vorbind, şi acesta va fi un summit norocos cu noi, pentru noi, va fi important pentru întărirea securităţii noastre, care va fi confirmată prin deciziile summitului de la Madrid de la sfârșitul acestei luni.
Se întâmplă multe în politica internațională, trebuie accentuat acest lucru, îndeosebi în ce priveşte securitatea Ucrainei. Ucraina se apără pe sine însăşi cu mare vitejie împotriva agresiunii ruse. Este, repet, aceasta o agresiune nejustificată împotriva unui stat independent şi suveran, care nu a făcut absolut nimic ca să justifice aşa ceva. Singura justificare este că Rusia vrea să-şi realizeze ambiţiile imperiale, vrea să preia controlul asupra Ucrainei, vrea să o ocupe şi să-şi extindă sfera de influenţă asupra acesteia. Este ceea ce ruşii denumesc <<Russkiy mir>>, ceea ce are un anumit ecou pentru noi, cei din Europa de Est. Ne apărăm împotriva acestui gen de lucruri cu toată puterea. În ziua de astăzi, ucrainenii îşi varsă sângele şi am discutat aici, la Bucureşti, cum putem continua să-i ajutăm.
Polonia ajută Ucraina în permanenţă, în fiecare zi practic. Considerăm că este interesul nu numai al Ucrainei să se apere pe sine şi să-şi păstreze suveranitatea şi independenţa şi libertatea, ci şi intreresul nostru, al poporului polonez şi al întregului flanc estic, şi al UE, şi al întregii lumi liberi să ne asigurăm că Ucraina nu numai că reuşeşte să se apere, ci să se și întoarcă în frontierele sale recunoscute internaţional, să se reinstituie ordinea care a fost aprobată de lume, după schimbările din 1989 şi începutul anilor \"90.
Această ordine a continuat să existe aproape 30 de ani, iar acum Rusia încearcă să o distrugă cu orice preţ prin instituirea noii sale sfere de influenţă, lucru care este complet de neacceptat pentru noi.
Pentru a ne putea apăra de acest lucru în viitor ne-am adunat la Bucureşti astăzi şi ne vom reîntâlni şi la Madrid pentru acelaşi scop.
Ce vrem să realizăm. În primul rând, mai întâi că există o prezenţă avansată mai puternică a NATO, care să se extindă la mai multe ţări, să fie adăugată şi Bulgaria, şi Ungaria, şi Slovacia. Dar acestea sunt lucruri care sunt deja. Vrem mai multe, vrem să transformăm acest lucru într-o apărare avansată, nu doar o prezenţă avansată. Dorim ca grupurile de luptă să fie ridicate la nivel de brigadă în ţările de pe flancul estic, astfel încât numărul trupelor trimise să fie mult mai mare.
Și aici în România se dorește sporirea acesteia, astfel încât să fie la nivel de grupuri de luptă de tip brigadă aceste trupe. Dacă vă uitaţi la un grup de nivel brigadă, asta înseamnă 3.000, peste 3.000 de soldați, de militari. Este ceva foarte semnificativ și vizibil, având în vedere ce avem astăzi. Sperăm să vedem și o sporită prezență americană și la nivel NATO, și la nivelul relației bilaterale”, a declarat președintele Poloniei, Andrzej Duda, la finalul Summitul Formatului Bucureşti 9.
„Recent am făcut o călătorie de la Lisabona la Roma și am ridicat aceste două lucruri: cum să întărim Ucraina, lucru care s-ar întâmpla dacă i s-ar da statutul de țară candidată la aderarea europeană, am discutat acest lucru și cu președintele Portugaliei și cu cel al Italiei, dar această întărire ar avea loc și dacă i-am da Ucrainei mai mult sprijin și umanitar și de celelalte feluri, de care are foarte mare nevoie pentru a se apăra împotriva agresiunii ruse. În plus, există și problema despre ce fel de decizii se vor lua la summitul NATO. Și Italia și Portugalia sunt țări membre. Am vorbit și de summitul acesta și am spus că sperăm că ne putem baza pe sprijinul acestor țări, ele fiind, sigur, mai preocupate de zona de sud, fiind țări de la Mediterană și în ultimii ani amândouă au avut de-a face cu o foarte puternică presiune migratorie în Africa de Nord.
Accentuez însă în permanență ceea ce tot repet din 2015, de la începutul mandatului meu, de când am început să reprezint Polonia la NATO, privind spre NATO, conform principiului 360 de grade, adică asta înseamnă că securitatea fiecărui membru este la fel de importantă ca toate celelalte, şi suntem pregătiți să sprijinim orice stat care e membru al Alianței care este sub amenințare. Aceasta a fost asigurarea pe care am dat-o eu și în Portugalia , și în Italia, solicitare a noastră pe care am discutat-o aici la București, sperăm să fie avută în vedere și la Madrid”, a mai spus Duda.
„În afară de Republica Cehă și Bulgaria, toate țările noastre au o frontieră directă, fie cu Ucraina cuprinsă de război, fie cu Rusia, așa că nu există nicio îndoială că astăzi suntem într-o situație cu totul deosebită ca state membre ale NATO. Ochii întregului NATO sunt asupra noastră, deciziile pe care le-am luat astăzi vor fi foarte importante. Nu uitați că secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, în ciuda faptului că a fost obligat să-și anuleze vizita personală aici, datorită motivelor de sănătate, a luat legătura totuși cu noi, pe internet, prin videoconferință, deci altfel a fost totuși prezent și a participat la întreaga reuniune, a susținut și o declarație, a prezentat punctul de vedere al NATO și a anunțat, de asemenea, la ce ne putem aștepta de la summit-ul de la Madrid. Negocierile însă continuă, discuțiile continuă, totul este încă în procesul decizional”, a afirmat președintele Poloniei.
Andzrej Duda a vorbit și despre cheltuielile pentru apărare pe care le face Polonia.
„Vrem să ne asigurăm că cetățenii noștri de pe flancul estic al NATO sunt în siguranță, îi asigurăm că ne ocupăm de acest lucru în permanență. I-am spus și domnului președinte Iohannis că am luat decizii foarte hotărâte. În Polonia, în privința aceasta, s-a adoptat o nouă lege pentru apărare, vom crește numărul de militari la nivelul de cel puțin de 300.000 de oameni și anul viitor vom crește și cheltuielile pentru apărare până la 3% din produsul național brut. Așadar, sunt acestea lucruri foarte importante care au loc în Polonia, am spus și că am accelerat procesul de modernizare a forțelor armate, cumpărăm, facem achiziții din Statele Unite și din Coreea de Sud, echipamente de top.
Uitându-mă la experiențele Ucrainei, uitându-ne la modul în care își dovedesc utilitatea diversele elemente de armament și uitându-ne la cum te poți apăra cel mai eficace, ne uităm, studiem, tragem concluzii de pe urma a ceea ce se întâmplă în Ucraina, am stat de vorbă la nivel de președinți, am tras niște concluzii. Tot așa, nu am nicio îndoială că prin acțiunile noastre contribuim la o securitate sporită a țărilor noastre”, a adăugat Duda.
„Sper nu numai că vom scăpa de planurile rușilor pe viitor, dar sper să-i putem ajuta pe ucraineni și să vedem pacea reinstaurându-se în partea noastră de lume și, evident, în Ucraina, care să-și recapete teritoriile care acum sunt ocupate de Rusia. Contăm, de asemenea, și pe reinstaurarea dreptului internațional așa cum îl cunoaștem și acceptăm”, a concluzionat președintele Poloniei, în declarația de presă comună cu președintele Iohannis, la finalul Summitului B9 de vineri.
