Semnificația religioasă a Floriilor
Potrivit relatărilor biblice, Iisus a fost întâmpinat în Ierusalim de mulțimi care îl aclamau și îl așteptau cu ramuri de finic și măslin, strigând „Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine în numele Domnului!”. Este singura dată când Mântuitorul a acceptat să fie primit ca un împărat, iar momentul este comemorat cu o slujbă specială în toate bisericile ortodoxe.
În România, ramurile de salcie au înlocuit tradiționalele frunze de măslin și finic, adaptând astfel simbolistica biblică la specificul local.
Tradiții legate de salcia sfințită
Salcia are un loc aparte în ritualurile de Florii. Se spune că, odinioară, Maica Domnului ar fi traversat un râu pe o punte formată din ramuri de salcie, motiv pentru care această plantă a fost binecuvântată. Crenguțele sfințite în biserică sunt apoi păstrate la icoane, așezate la intrarea în casă sau purtate în jurul taliei pentru protecție și sănătate.
În unele regiuni, ele sunt puse sub pernă de fetele care speră să-și viseze ursitul, iar în altele, sunt duse la cimitir și așezate pe morminte, în semn de amintire pentru cei trecuți în neființă.
Obiceiuri populare și superstiții de Florii
Ziua de Florii este plină de obiceiuri și credințe transmise din generație în generație:
Este dezlegare la pește, a doua din Postul Paștelui, după cea de la Buna Vestire.
Nu este bine să te speli pe cap, existând superstiția că vei albi prematur. Dacă e totuși necesar, se recomandă apa sfințită.
Se crede că dorințele puse în ziua Floriilor, după împărtășanie, se pot împlini.
În Banat și Transilvania, fetele își lasă o cămașă curată și o oglindă sub un păr altoit, peste noapte, pentru noroc în dragoste și sănătate. Gospodinele pregătesc plăcinte și le oferă de pomană celor nevoiași.
Semne din bătrâni: Vremea de Florii prevede cum va fi de Paște
Conform credinței populare, vremea din Duminica Floriilor anticipează starea vremii de Paște. În unele zone se spune că dacă e soare de Florii, de Paște va ploua, iar dacă e mohorât, va fi cald și senin la Înviere. Interpretările variază, însă legătura simbolică dintre cele două sărbători rămâne vie.
Floriile mai sunt cunoscute și sub denumirea de „Nunta urzicilor”, deoarece în această perioadă plantele încep să înflorească și nu mai sunt bune pentru gătit – un semn că Postul Mare se apropie de final.
Rădăcinile sărbătorii merg mai departe în timp, până în perioada romană, când era dedicată zeiței Flora. Odată cu creștinarea poporului, Floriile au căpătat sensul actual, devenind un moment de înnoire sufletească și de apropiere de Dumnezeu.
Ce se face în Duminica Floriilor
În seara Floriilor încep deniile, slujbe speciale ținute în fiecare seară până la Paște, care rememorează patimile lui Iisus. De asemenea, este ziua în care mulți credincioși aleg să se spovedească și să se împărtășească, pregătindu-se pentru Săptămâna Mare.
În această zi se rostește o rugăciune specială, care amintește de Intrarea Domnului în Ierusalim și cere protecție, binecuvântare și curățirea sufletului în așteptarea Învierii. Rugăciunea este un moment de reflecție și apropiere de divin, rostită cu evlavie de către credincioși.
Numele sărbătorite de Florii
Duminica Floriilor este și prilej de sărbătoare pentru toți cei care poartă nume de flori. Cei mai cunoscuți sunt Florin, Florina, Viorica, Florentina, dar și Lăcrămioara, Narcisa, Iris, Garofița, Rozalia, Viorel și mulți alții. Este o zi în care urările de „La mulți ani!” se împletesc cu bucuria unei mari sărbători religioase.
Așadar, pe 13 aprilie 2025 sărbătorim Floriile, iar pe 20 aprilie va avea loc Paștele Ortodox. Este un moment de introspecție, dar și de speranță și reînnoire, care aduce împreună credința, tradițiile și legătura cu cei dragi.
