Potrivit studiului, celulele imunitare T (limfocitele T), care recunosc coronavirusurile care produc răcelile obişnuite, recunosc şi părţi din virusul SARS-CoV-2, inclusiv părţi ale deja "celebrei" proteine în formă de coroană prin care noul coronavirus se ataşează şi pătrunde în celulele umane.
Această memorie a sistemului imunitar poate explica de ce unii oameni se confruntă cu forme uşoare ale infecţiei cu COVID-19, în comparaţie cu alţii, care dezvoltă forme mai severe.
Autorii studiului au subliniat însă că ipoteza lor este "speculativă" şi este nevoie de mai multe studii pentru a o confirma. Şi aceasta pentru că încă nu se ştie cu exactitate cât de important este rolul jucat de limfocitele T în lupta organismului cu noul coronavirus. Limfocite T, celule cu un rol central în imunitatea mediată celular, sunt doar o parte a arsenalului imunitar complex cu care este dotat organismul uman.
"Am demonstrat acum că, în cazul anumitor oameni, memoria preexistentă a limfocitelor T faţă de coronavirusurile care produc banala răceală poate recunoaşte părţi din SARS-CoV-2 sau chiar structura sa moleculară exactă", susţine într-un comunicat unul dintre coordonatorii acestui studiu, Daniela Weiskopf, profesor asistent la Institutul pentru Imunologie La Jolla din La Jolla, California.
Este posibil ca această "reactivitate imună să asigure diferite niveluri de protecţie" în faţa COVID-19, susţine, la rândul său, un alt coordonator al studiului, Alessandro Sette, profesor la acelaşi institut. "Dacă ai un răspuns imunitar din partea limfocitelor T, poţi beneficia de o reacţie mult mai rapidă şi mai puternică a organismului în faţa acestei boli", a adăugat el.
Studii anterioare au arătat că jumătate dintre oamenii care nu au fost niciodată expuşi la COVID-19 au celule T care recunosc virusul SARS-CoV-2. Această abilitate a fost observată la oameni din diferite părţi ale lumii, în Olanda, Germania, Marea Britanie sau Singapore. Oamenii de ştiinţă au avansat ipoteza că această imunitate preexistentă poate fi rezultatul infecţiilor anterioare cu alte virusuri din familia coronavirusurilor, în special cu cele care produc răcelile comune.
În noul studiu, cercetătorii au analizat mostre de sânge recoltate de la oameni în perioada 2015 - 2018, cu mult înainte de apariţia primelor cazuri de COVID-19 în Wuhan, în China.
Aceste mostre de sânge conţin limfocite T care au reacţionat la peste 100 de zone specifice ale SARS-CoV-2. Cercetătorii au arătat că aceste limfocite T reacţionează similar şi la întâlniri cu patru coronavirusuri diferite care produc răceli comune.
În prezent, majoritatea vaccinurilor candidate împotriva COVID-19 au drept ţintă această proteină care produce coroana, însă noul studiu deschide posibilitatea includerii şi a altor proteine în vaccin, proteine care pot atrage reactivitatea încrucişată a celulelor T şi pot implicit să crească eficienţa vaccinurilor.
Autorii au mai notat că descoperirea lor privind reactivitatea încrucişată cu limfocitele T este diferită de ceea ce s-a observat la nivelul anticorpilor - o altă armă a sistemului imunitar care blochează infectarea celulelor de către un agent patogen. Anticorpii formaţi împotriva virusurilor care produc răceala banală sunt specializaţi doar pe aceste virusuri şi nu prezintă o reactivitate încrucişată cu SARS-CoV-2, conform unor studii anterioare, mai arată sursa citată.
