Aproximativ jumătate din teritoriul Uniunii Europene se confruntă în prezent cu riscul de secetă în urma absenţei prelungite a precipitaţiilor, a anunţat luni Comisia Europeană, în timp ce continentul trece printr-un episod neobişnuit de caniculă, relatează AFP.
Circa 46% din teritoriul UE este expus nivelurilor de secetă de ''avertisment'', adică înregistrează un deficit important de umiditate în sol, iar 11% este deja în stare de alertă, cu o vegetaţie şi culturi slăbite grav de lipsa apei, precizează executivului comunitar, pe baza unui raport întocmit de JRC (Joint Research Committee), serviciul de cercetări ştiinţifice al Comisiei Europene.
''Franţa, România, Spania, Portugalia şi Italia vor trebui să facă faţă probabil unei scăderi a randamentelor agricole'', mai ales pentru culturile de cereale, generată de ''stresul hidric şi termic'', subliniază executivul comunitar.
Germania, Polonia, Ungaria, Slovenia şi Croaţia sunt de asemenea vizate, în timp ce în Italia bazinul râului Po ''se confruntă cu nivelul de gravitate a secetei cel mai ridicat'' în UE, cu o ''secetă intensă'' declarată în cinci regiuni italiene.
Situaţia este de asemenea dificilă în peninsula iberică, cu ''condiţii prielnice incendiilor de pădure'', în Spania nivelurile de apă stocate de baraje fiind în prezent la sub 31% din media ultimului deceniu, mai precizează în evaluarea lor experţii JRC.
Episoadele de caniculă din iunie şi iulie au agravat o situaţie deja critică, după deficitul grav de precipitaţii din timpul iernii şi al primăverii.
''Debitele râurilor sunt grav afectate în mai multe ţări, volumele de apă stocate se epuizează: aceasta ar putea necesita măsuri extraordinare de gestionare a apei şi energiei'', avertizează Comisia Europeană.
Producţia de energie a centralelor termice şi nucleare situate în apropierea unui curs de apă a fost în iunie mult sub media perioadei 2015-2021 în numeroase ţări, printre care Italia, Franţa şi Portugalia.
O scădere asemănătoare s-a înregistrat şi pentru energia hidro, din cauza scăderii nivelului apei din baraje în Norvegia, Spania, România, Muntenegru sau Bulgaria, printre alte ţări, mai remarcă experţii Comisiei Europene.