La acel moment, dobânzile la creditele în lei au crescut foarte mult, fapt care l-a determinat pe guvernatorul BNR Mugur Isărescu să anunţe public că leul a fost atacat. Rezerva valutară a BNR a scăzut cu peste un miliard de euro, pe parcursul unei singure luni. Indicele ROBOR ajunsese în 2008 să depăşească 50%, motiv pentru care mulți români cu credite în lei au ajuns în imposibilitatea de plată.
În acel moment, BNR a luat o decizie fără precedent: a plafonat valoarea ROBOR la un nivel legat de rata proprie de intervenţie. În plus, banca centrală a absorbit toți banii de pe piața monetară, astfel încât speculatorii să nu mai aibă de unde să se împrumute.
Atacul a inceput pe 29 septembrie și a durat aproape trei săptămâni. În prima săptămână, speculatorii au ridicat euro de la 3,67 lei la 3,98 lei. Nivelul maxim a fost atins pe 6 octombrie. Lucurile s-au petrecut atât de repede încât BNR n-a mai avut timp să calculeze intervenția. Guvernatorul BNR a acuzat atunci trei bănci că ar fi încercat să inducă o criză de lichiditate pentru a crește dobânzile.
De altfel, Mugur Isărescu nu a confirmat niciodată oficial numele lor şi nici cine sunt trezorerierii implicaţi sau vizaţi, dar ar fi fost vorba despre ING, Bancpost si UniCredit.
Actualul premier, Florin Cîțu, a fost unul dintre cei mai activi participanți la ceea ce presa a numit atacul speculativ pe leu din 2008, în urmă căruia au crescut foarte mult dobânzile la creditele în lei. La acea vreme, Cîțu ocupa poziția de trezorier la ING Bank. Trei ani mai târziu a fost concediat.
,,Nu știu dacă acest lucru are legătură cu episodul celebru din 2008, dar nu cred că acesta este motivul. Am decis să acționez banca în judecată și sper să câștig”, declara atunci Cîțu pentru Hotnews.
Lucian Isar este un alt personaj implicat în scandal. Era atunci vicepreşedinte al Bancpost, ocupându-se inclusiv de operaţiunile de trezorerie ale băncii. Au fost voci care au susținut că fostul bancher a pariat la acel moment împotriva Băncii Naţionale, obţinând câştiguri foarte mari pentru clienţii Bancpost. Alţii spun însă că Isar ar fi pierdut banii clienţilor. Cu fiecare ocazie, el a respins orice acuzație. La scurt timp după incident, bancherul a fost mutat pe un post în divizia de clienți corporate.
După acest episod și Bogdan Mihoc, şeful trezoreriei UniCredit Ţiriac, a părăsit banca.
Evenimentele din toamna anului 2008 au avut loc chiar înainte de alegerile locale. Atunci salariile profesorilor au crescut cu 50%. Argumentul reprezentanților băncilor a fost acela că tocmai aceste creșteri au dus la dezechilibrul cursului.
O investigație a Consiliului Concurenței menită să lămurească problema s-a încheiat în 2013, fără a fi aplicată vreo sancțiune.
În schimb, senatorul ALDE, Daniel Zamfir, a făcut publice documente care arată cum fostul economist șef al ING Bank, Florin Cîțu, le-a trimis emailuri colegilor de la alte bănci în care a scris că „ROBOR este o înțelegere între bănci, BNR fiind doar supraveghetor.”
În același an, mai mulți trezorieri din băncile românești au scris altor bancheri. Primul dintre aceste emailuri a fost trimis de Unicredit, care cerea dobânzi reale, adică mai mari, atunci când se calculează indicele ROBOR.
Scandalul a revenit în atenția opiniei publice la începutul anului 2019, când senatorul Daniel Zamfir a înființat comisia parlamentară pentru a afla dacă ROBOR a fost manipulat. Membrii comisiei au plecat de la raportul Consiliului Concurenței, care a anchetat evenimentele respective. Concluziile, potrivit senatorului, au fost clare.
„ROBOR a fost manipulat, calcularea lui pe baza unor cotaţii s-a dovedit a nu fi una transparentă, ci una aranjată. Comisia economică a propus fie să se decupleze ROBOR de la calculul dobânzilor creditelor în lei, fie să se schimbe modalitatea de calcul a acestui indice. Preşedintele Consiliului Concurenţei a acţionat împotrivia legii, cu rea credinţă şi a determinat închiderea acestei investigaţii nesancţionând băncile deşi avea numeroase elemente care să îl ducă la faptul că ROBOR a fost manipulat“, a declarat Daniel Zamfir în Parlament.
Cunoscut ca unul dintre criticii politicii monetare a BNR, Cîțu a avut de-a lungul timpul mai multe schimburi de replici acide cu reprezentanții băncii naționale. Într-o postare pe blogul personal, actualul premier a scris că BNR nu a reuşit să ţină preţurile stabile în ultimii 23 de ani.
În replică, reprezentanții BNR au transmis că ,,la erorile de calcul, domnul Florin Cîţu adaugă o eroare de logică, atribuind Băncii Naţionale responsabilitatea privind stabilitatea preţurilor pentru tot acest interval de timp 1991-2012."
Tandemul Florin Cîțu și Lucian Isar, de astă dată în echipă, funcționează și în prezent. În decembrie, în Monitorul Oficial, a apărut decizia prin care Lucian Isar a devenit consilier onorific al prim-ministrului, activitate care nu este însă remunerată. Câteva luni mai devreme, în iunie 2020, consultantul politic Cozmin Gușă a scris pe Facebook că deține informații pe surse conform cărora ministrul Finanțelor de la acea vreme, Florin Cîțu, și Lucian Isar, reprezentantul României la BERD, ar pune la cale vânzarea CEC, o bancă cu proprietar român, către mai mulți acționari străini, primul urmând să fie chiar BERD.
,,In urma unor informatii confirmate zilele trecute, a devenit cert că Isar și Cîțu pregatesc cesiunea a cca 20% din actiunile CEC catre BERD, iar asta doar ca prima parte a planului. A doua etapa prevede intrarea si a altor actionari STRAINI, urmarindu-se de fapt preluarea controlului asupra CEC de catre un cartel neautohton. (..) Lucică este si reprezentantul Romaniei la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, pus în functie chiar de către Ludovic Orban, care nu-și dorea asta, dar avea presiuni din mai multe zone să-l numească pe Isar.", a scris Gușă pe o rețea de socializare.
Critici au venit și din partea fostului președinte Traian Băsescu.
,,Teoria găurii este o neghiobie şi din perspectivă economică. Este o predicţie care se îndeplineşte prin simpla sa enunţare publică. Insistând pe această idee, guvernanţii nu fac altceva decât să spună că statul este slab şi fragil, invitând deopotrivă speculatorii - şi domnul economist Florin Cîţu ştie foarte bine ce presupune asta", a scris fostul președinte.
Premierul Florin Cîțu este senator PNL din 2016. A preluat Ministerul Finanțelor în noiembrie 2019, moment în care s-a făcut remarcat printr-o declarație controversată.
Florin Cîțu: România, in ultimii 3 ani, PSD, Teodorovici... România a fost condusa dupa două bugete. A fost un buget prezentat în Parlament, cel care nu a fost asumat de premier. A existat un al doilea, pentru finanțarea baronilor locali. Este exact metoda și nu am găsit altă comparație, e exact metoda folosită de Al Capone de a avea două registre, un registru pentru Fisc și un registru pentru el, asa este situatia și aici astăzi.
A vorbit atunci și despre posibilitatea de a sesiza oamenii legii, însă totul a rămas la nivel declarativ.
Cîțu a mai fost propus o dată premier, după ce Guvernul Orban a picat la moțiunea de cenzură, dar cu câteva minute înainte de ședința în care Parlamentul trebuia să îi dea votul de învestitură a anunțat că-și depune mandatul de premier desemnat.
