„Este cea mai mare criză a forţei de muncă de după Revoluţie. Cei care lucrau în turism, datorită jocului de alba – neagra cu închiderea şi deschiderea unităţilor, au plecat în alte sectoare, precum retail, producţie sau au plecat din ţară”, explică Dragoş Răducan, vicepreşedinte FPTR.
Răducan spune că pe litoral, 60% dintre muncitori sunt sezonieri, dar anul acesta nu mai vrea nimeni să vină să muncească. „Preferă să stea acasă sau pleacă din ţară - mirajul unei lumi mai bune”, spune acesta. „Angajăm ospătar, ajutor ospătar pentru litoral. Oferim salariu 2.000-2.500 lei plus tips, cazare, trei mese pe zi”, aşa suna un anunţ postat încă din luna iunie pe reţelele sociale. De altfel, grupurile de Facebook de pe litoral sunt pline de anunţuri de angajare. Patronii spun că puţini se interesează, dar şi mai puţini vor să muncească cu adevărat. Angajaţi nepregătiţi, dar cu pretenţii Cu toate că sunt plătiţi mai bine, spun patronii, angajaţii sezonieri lucrează la fel de prost ca şi în ceilalţi ani, sunt nepregătiţi, dar cu pretenţii din ce în ce mai mari.
„Nu poţi oferi bani mulţi unor oameni care nu ştiu să facă nimic. Unii sunt veniţi de pe băncile şcolilor şi vor să fie ospătari, dar trebuie să-i învăţ eu totul. Atunci nu-l pot plăti la fel ca pe angajaţii mei mai vechi”, spune Matei Datcu, patronul unei pescării din Agigea. Cristian, proprietarul unei autoserviri din Mamaia, povesteşte că zilele trecute a venit un candidat pentru ajutor în bucătărie.
„Mi-a zis ca vrea să muncească în bucătărie două zile cu două zile libere. Apoi mai vrea cinci zile pe lună, consecutive, tot liber. Asta înseamnă că ar vrea să lucreze 15 zile pe lună, minus cele cinci consecutive, deci 10 zile. I-am zis că-i dau 1.200 lei, dar el voia cam 3.500 lei pe lună, adică 1.200 lei pe săptămâna cu trei zile de lucru”. Dragoş Răducan arată că salariul pentru un om necalificat este de minimum 1.800 de lei pe lună. Acesta creşte exponenţial în funcţie de tipul muncii şi experienţă.
Operatorii din turism sunt la limită cu funcţionarea unităţilor din această cauză. Spun că foarte mulţi tineri vin, muncesc o lună, îşi iau banii şi plecă fără niciun preaviz. „Sunt multe terase şi restaurante deschise acum pe litoral, iar angajaţii pleacă de la un patron la altul ademeniţi de 100 de lei în plus la salariu. În plus, nu mai sunt serioşi: vor bani mulţi fără muncă”, adaugă Matei Datcu.
Puşi în această situaţii, patronii pun mâna la muncă alături de angajaţi. Alţii iau decizia de a nu se extinde cu mesele de pe terase deoarece nu ar avea cine să-i servească pe acei clienţi. Sunt soluţii de compromis la care apelează în speranţa că vor găsi oameni. „Dimineaţa ies pe mare cu tatăl meu, pentru că nu găsesc pescari, mama curăţă peştele alături de ei, managerul intră în bucătărie, fetele de la recepţie debarasează. Asta o mai fac şi eu. Este destul de greu”, mai spune Matei.
Angajaţii străini nu sunt o soluţie Nici apelarea la forţă de muncă adusă din spaţiul non UE nu este o soluţie, spun oamenii de afaceri, deoarece doar societăţile comerciale mari, cu activitate permanentă pot face faţă cerinţelor şi costurilor pe care le implică aducerea de angajaţi din străinătate.
„Ei au nevoie de alte condiţii de cazare, de altfel de mâncare, e mai dificil. Trebuie să ai şi spaţii de cazare. Sunt şi ei neserioşi, lucrează mai rău decât românii, trebuie să ai mereu un supraveghetor. În plus, îi pot pune doar la anumite treburi (grădinar, cameristă, curăţat vase), nu şi la servire directă, bucătar şef, recepţioner, ospătar decât dacă vorbesc foarte bine engleză sau română”, explică vicepreşedintele FPTR.
Mai este o problemă semnalată de patroni în cazul angajaţilor străini: au învăţat să fugă de la locul de muncă. „Am avut angajaţi din Sri Lanka şi au plecat. Unii au fugit în Germania, vreo doi au demisionat şi au plecat în altă parte”, spune Matei Datcu.
Reprezentanţii AJOFM Constanţa spun că principalele motive pentru care oamenii nu vor să vină pe litoral să muncească sunt salariile mici şi sezonalitatea muncii. Cei mai mulţi preferă să-şi încerce norocul în străinătate, mai ales că multe ţări şi-au deschis din nou graniţele.
