Anunțul a fost făcut la reuniunea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social de la Palatul Victoria, condusă de premierul Ciucă.
„Țara noastră dispune de un potențial agricol generos și are capabilitatea să producă un volum de alimente care depășește necesarul de hrană la nivel național. Tocmai de aceea, trebuie să folosim acest avantaj pentru a asigura necesarul de alimente pentru populație, dar și ca resursă importantă pentru o dezvoltare economică durabilă”, a declarat șeful Executivului, la Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social.
Guvernul a adoptat deja măsuri importante pentru agricultori, un sprijin de 300 milioane de euro, microgranturi și granturi pentru capital de lucru pentru fermierii români, și stabilirea salariului minim în agricultură și industria alimentară la 3.000 de lei brut (similar celui din sectorul construcțiilor).
Ulterior, premierul Nicolae Ciucă a anunțat că în ședința de guvern de joi vor fi adoptate „măsurile care sunt cuprinse în planul „Sprijin pentru România”. În acest sens, vom aproba astăzi suspendarea plății ratelor bancare pentru o perioadă de nouă luni, măsură de care vor beneficia atât persoanele fizice, cât și firmele care întâmpină greutăți generate de creșterea prețurilor și a tuturor elementelor care țin de inflația pe care o resimțim cu toții. De asemenea, tot în ședința de guvern de astăzi, aprobăm ordonanța de urgență pentru sprijinirea copiilor instituționalizați, a tinerelor familii și a studenților. Totodată, prelungim programul IMM Invest+. Este o măsură pe care o luăm în vederea continuării sprijinirii IMM-urilor care își desfășoară activitatea în domeniul digitalizării, în domeniul cercetării și inovării, precum și începerea de start-up-uri. De asemenea, în cadrul ședinței de astăzi, avem o serie cuprinzătoare de decizii care vizează îndeplinirea jaloanelor și țintelor din Programul Național de Redresare și Reziliență specifice celui de-al doilea trimestru, astfel încât să putem să asigurăm coerența implementării acestui program”.
Discuţiile din cadrul Consiliului Național Tripartit au vizat mai multe problemele privind securitatea alimentară şi energetică, măsurile de sprijin pentru a compensa efectele războiului la nivel economic şi social pentru societatea românească şi revitalizarea industriei de apărare.
Securitatea energetică reprezintă o altă temă de preocupare pentru guverne în acest context internațional dificil. La nivelul asigurării securității în aprovizionarea cantitativă cu resurse energetice, în România, atât Executivul, cât și operatorii economici din sectorul energetic au acționat cu prudență și cu promptitudine, astfel încât furnizarea, transportul și distribuția de resurse energetice să nu aibă de suferit în mod excesiv.
Din punctul de vedere al suportabilității prețurilor aplicate la clienții finali, Guvernul României a adoptat un cadru legislativ având drept scop plafonarea și compensarea prețurilor finale pentru anumite categorii de consumatori finali de energie electrică și de gaze naturale, astfel încât acestea să nu creeze dezechilibre majore între nevoia de consum și puterea de cumpărare.
În perspectiva pregătirii următorului sezon rece, problema stringentă constă în asigurarea volumelor de gaze naturale necesare pentru procesul de înmagazinare din perioada de vară, precum și asigurarea consumului curent de gaze naturale din perioada de iarnă, luând în considerare posibilele limitări în aprovizionarea cu gaze naturale din Federația Rusă. În prezent, atât la nivelul autorităților, cât și la nivelul furnizorilor, se depun eforturi susținute pentru identificarea surselor și a rutelor alternative de aprovizionare cu gaze naturale, astfel încât să se evite, în cea mai mare măsură posibilă, dezechilibrul dintre cerere și ofertă în sezonul rece următor.
România poate avea o situație mai bună față de alte state, având în vedere faptul că aproximativ o treime din țiței și aproximativ 90% din necesarul de gaze naturale sunt acoperite din producția internă.
În ceea ce privește sprijinul pentru compensarea efectelor războiului la nivel economic și social, primul-ministru Nicolae-Ionel Ciucă a arătat că Executivul a adoptat mai multe măsuri în acest sens: 300 de milioane de euro alocați pentru a sprijini IMM-urile care se confruntă cu dificultăți din cauza efectelor generate de contextul regional, 200 milioane euro, ajutor de stat, pentru stimularea investițiilor cu impact major în economie, subvenția de 0,50 lei/litru de carburant pentru susținerea transportatorilor și distribuitorilor, beneficiind de o schemă de sprijin dedicată de 300 de milioane lei, la care se adaugă compensarea cu 0,50 lei/litru la pompă.
De asemenea, pentru susținerea investițiilor publice, sunt alocate 5,2 miliarde lei în 2022, pentru continuarea și finalizarea contractelor în derulare, iar pentru susținerea angajaților aflați în șomaj tehnic, care beneficiază de 75% din salariu, de la 1 mai până la sfârșitul anului, sunt alocați 450 milioane lei.
Sprijinul pentru cetățeni s-a materializat prin acordarea de vouchere pentru alimente de bază, în valoare de 50 de euro la fiecare 2 luni, pentru românii cu venit mediu lunar mai mic de 600 lei, pensionarii cu venituri mai mici de 1.500 lei, persoanele cu dizabilități și persoanele cu venit minim garantat. Acest sprijin este în valoare totală de 1 miliard de euro, din care 50% din fonduri europene. Totodată, Guvernul a aprobat și acordarea unui sprijin unic de 700 de lei pentru toţi pensionarii cu pensii sub 2.000 de lei, măsură care se aplică de la data de 1 iulie 2022.
Pentru angajații care primesc tichete de masă, valoarea acestor tichete a fost crescută de la 20,17 lei la 30 de lei; pentru românii cu salariul minim există posibilitatea creșterii acestuia cu 200 de lei fără a mai fi plătite taxe pentru această majorare, iar pentru salariații din sistemul public a fost reglementată acordarea unui sfert din diferenţa de salariu în conformitate cu legea salarizării unitare cuvenită, se mai arată în comunicatul Guvernului privind ședința Consiliului Tripartit.
La reuniunea Consiliului Naţional Tripartit s-a discutat şi despre revitalizarea industriei de apărare, în acest domeniu Guvernul a prevăzut alocarea sumei de 390 de milioane lei, bani pentru investiţii în această industrie, din care 190 de milioane anul trecut şi 200 de milioane de lei pentru anul acesta.
"Aceste eforturi vor fi urmate de iniţierea demersurilor în vederea aplicării OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă la nivelul societăţilor din industria de apărare, precum şi de evaluări ale stării tehnice a echipamentelor existente la nivelul operatorilor economici din industria de apărare", mai menţionează Executivul.