Dragoș Pîslaru a participat la deschiderea Târgului Unităților Protejate din Capitală, unde presa i-a cerut să comenteze declarațiile lui Bogdan Hossu, președintele Confederației Sindicale "Cartel Alfa", care a afirmat miercuri că legea salarizării inițiată de Ministerul Muncii este una proastă, notează Agerpres.ro.
"Nu aș începe cu epitete, să spun că legea este proastă sau că nu este proastă. Mă uit în spate și ce văd: o lege din 2009-2010 despre care a spus toată lumea că este bună, dar nu a fost pusă niciodată în aplicare, pentru că ar avea un cost prea mare, 45 de miliarde (de lei — n.r.). Apoi am auzit în spațiul public că de anul trecut ni s-a lăsat o lege minunată, cu impact de 41 de miliarde, care trebuia aplicată a doua zi. Parlamentul a avut majoritate, deci putea adopta acea lege de sute de ori. Am înțeles că nu s-a adoptat pentru că s-a avut încredere în Guvern că o adoptă el. Păi cum să adopte Guvernul o lege de 41 de miliarde? Deci este o ipocrizie să spui despre o lege că este bună sau este proastă, dar, dacă o lege bună este o lege inaplicabilă, atunci eu nu mai știu ce este bun și ce nu este bun", a comentat ministrul.
El a adăugat că proiectul propus de ministerul pe care îl conduce are un impact bugetar de 19,5 miliarde de lei, de două ori mai redus.
"Legea pe care am propus-o noi acum are un impact de 19,5 miliarde, care este de două ori mai puțin. Nu trebuie să fii matematician sau Einstein să știi că, dacă ai un buget de două ori mai mic, care într-adevăr poate fi implementabil, vei avea creșteri care sunt mai mici decât proiectele anterioare", a continuat Pâslaru.
El a explicat faptul că această lege are ca prim scop rezolvarea inechităților existente până acum în sistemul salarial.
"Problema care se pune este așa: ce scop are această lege? Primul scop este să rezolve inechitățile și să pună toate familiile ocupaționale pe un sistem de echivalență. Exact așa cum fusese discutat și agreat în 2009-2010. Rezolvă legea lucrul acesta? Răspunsul este: da. În al doilea rând, ce trebuie să facă această lege? Să îmi asigure echitatea, astfel încât cei rămași în urmă față de echivalențele pe care le stabilisem odată să aibă creșterile cele mai mari. Se întâmplă lucrul acesta? Da. Asistența socială, persoanele din administrația publică locală, contractual sau funcționari publici, cei care sunt în cercetare și cultură, cei care au rămas în urmă față de ce s-a întâmplat în ultimii ani, când s-au dat creșteri pentru o categorie sau pe câteva categorii, au creșterea cea mai mare. Este în acest moment o diferență între cât cresc salariile la anumite categorii? Da, pentru că unele au mai crescut între timp și unele, nu. Justiția, de exemplu, nu poate crește cu mai mult de 12%, pentru că deja sunt la un nivel de echivalență pe această corelație între familiile ocupaționale mai sus, dar nu înseamnă că nu cresc. Cine este nemulțumit? Fiecare dintre familiile ocupaționale și-ar dori să crească salariul cu 100% și este legitim, dar întrebarea este ce să alegem între să mă duc și să fac lobby ca pentru familia mea ocupațională să obțin un 10-15% sau să accept că în această țară avem și noi nevoie de reguli, de un cadru unitar în care toată administrația publică este tratată acolo unde îi este locul", a arătat ministrul Muncii.
