"Încrederea cetățeanului în justiție se construiește iar responsabilitatea revine, în principal, statului prin instanțele judecătorești constituite potrivit legii. Substituirea acestora de către instituțiile mass-media poate crea aparența de răspuns la nevoia de dreptate socială, ca așteptare individuală și colectivă, însă riscă să fie un răspuns emoțional, volatil, păgubos pe termen lung și cu potențial de perturbare a condițiilor obiective necesare înfăptuirii actului de justiție de către cei ținuți prin lege la aceasta", se arată într-o declarație de presă a CSM, transmisă Agerpres, semnată de președintele și vicepreședintele CSM, Marius Tudose, respectiv Bogdan Gabor.
Reacția șefilor CSM vine ca urmare a unor teme intens mediatizate și dezbătute public, privitoare la unele cauze penale aflate în instrumentarea parchetelor sau aflate pe rolul instanțelor. Aceștia atrag atenția asupra potențialului de direcționare a emoției publice, prin instrumente media, "spre zone improprii unui stat de drept și unei democrații corect înțelese".
Dreptul la liberă exprimare, potrivit CSM, este un drept constituțional a cărui îngrădire — mai ales dacă este în legătură cu informații de interes public — nu este permisă într-un stat democratic.
"Însă, exprimarea în presă a unor opinii — fie acestea rezultatul propriilor analize sau dictate de conjuncturi socio-politice ori interese de grup — nu ține loc de hotărâre judecătorească și nu are voie, tot potrivit Constituției, să atenteze la demnitatea și imaginea persoanei. Comentarea excesivă, apriorică și într-un registru speculativ — de către persoane de formație și vocație variate, cu o cunoaștere limitată a subiectului dezbătut, dar în numele dreptului la liberă exprimare și a interesului public — poate dăuna însuși interesului public invocat și societății ca deținătoare a acestuia", mai menționează șefii CSM.
