Hipertrofia cardiacă se referă la mărirea muschiului inimii, că urmare a diferiţi factori.
Deşi este asociată deseori cu hipertensiunea arterială cronică, hipertrofia cardiacă poate fi, de fapt, un răspuns fiziologic normal. În cele mai multe dintre cazuri, extinderea şi îngroşarea muschiului inimii ar putea chiar să declanşeze decesul unei persoane.
Hipertrofia cardiacă este un răspuns a miocardului la diverşi stimului fiziologici, patologici, mecanici şi hormonali, care îngreunează activitatea inimii şi contribuie la creşterea volumului de muncă a acesteia. Răspunsul hipertrofic poate fi maladaptiv sau compensatoriu, în funcţie de căile de semnalizare specifice implicate.
PROMOTIE URIASA LA eMAG! CONSULTATI OFERTELE AICI
Hipertrofia ventriculară este asociată cu un risc semnificativ crescut de dezvoltare a insuficienţei cardiace, dar şi a aritmiei maligne.
Hipertrofia cardiacă concentrică implică îngroşarea miocardului şi rezultă în urmă diminuării mărimii camerelor inimii, a ventriculului stâng, dar şi a celui drept. Condiţia este deseori asociată cu decesul şi poate contribui la apariţia insuficienţei cardiace.
În majoritatea cazurilor, creşterea şi extinderea în mod excesiv a muschiului cardiac este înregistrată la nivelul ventriculului stâng şi drept. Aceste zone sunt responsabile pentru pomparea sângelui: ventriculul stâng pompează majoritatea cantităţii sângelui în corp, în timp ce ventriculul drept furnizează sânge doar plămânilor. Hipertrofia inimii poate să apară în fiecare din cele două ventricule. Principala problema o reprezintă reducerea fluxului de sânge de la şi spre inima.
Simptome hipertrofie cardiacă
Manifestările hipertrofiei cardiace pot include:
scurtarea respiraţiei în mod special în timpul realizării exerciţiilor fizice şi a efortului fizic
dureri toracice în timpul efortului fizic
leşin, mai ales în timpul exerciţiilor fizice sau a efortului fizic
ameţeală
oboseală
palpitaţii.
Diagnostic
Medicul care suspectează prezenţa hipertrofiei cardiace va pune diagnosticul bolii în funcţie de istoricul familial al pacientului, simptomelor pe care acesta le manifestă, modificările care apar în urmă electrocardiogramei, a radiografiei toracice sau a ecocardiografiei.
După ce a fost confirmat diangosticul ar putea fi necesară realizarea altor teste pentru a se evalua severitatea stării de sănătate a bolnavului. Printre acestea se numără scanarea cu ultrasunete Doppler care evaluează circulaţia sângelui prin ventriculele inimii.
Complicaţii
Printre complicaţiile bolii se pot numără:
aritmiile – că urmare a modificării muschiului inimii şi a structurii anormale a celulelor cardiace, este perturbată funcţionarea normală a sistemului electric al inimii.
moartea subită – această poate fi rezultatul tahicardiei ventriculare sau a fibrilatiei ventriculare
obstrucţionarea fluxului de sânge
regurgitare de vâlvă mitrală
insuficientă cardiacă
slăbirea şi ineficientă muschiului inimii, de-a lungul timpului, că urmare a extinderii ventriculului afectat şi a scăderii capacităţii acestuia de a pompă.
Tratament
Tratamentul hipertrofiei cardiace depinde de starea generală de sănătate, precum şi de simptomele manifestate. Cel mai frecvent sunt folosite pentru hipertrofia cardiacă, medicamentele eliberate pe baza de prescripţie medicală recomandate de medicul cardiolog, dar şi intervenţia chirurgicală.
Sursa: doctorulzilei.ro