Soia (Glycine max) aparține familiei leguminoaselor pentru boabe, din care mai fac parte fasolea, mazărea, lintea. Florile sunt mici și au culoare albă sau violetă iar fructul este o păstaie, care conține boabe.
Soia conține până la 40% protide (comparativ cu carnea, care are doar 15-20%), toți aminoacizii esențiali (lizină, glutamină, triptofanul), lipide, glucide, săruri minerale (calciu, fier, fosfor, magneziu, potasiu, sodiu, sulf), enzime, lecitine, rezine, ceruri, vitamine (A, B1, B2, C, D, E), fitohormoni și lecitină. Soia conține trei substanțe fitochimice foarte complexe ce se numesc izoflavone sau flavonoide: genisteina, daidzeina și glicetina ce au multiple acțiuni.
Boabele sunt folosite în scop fitoterapeutic. Acestea folosite în alimentația curentă, dar și în industrie, au și proprietăți medicinale, alături de rădăcină sau chiar planta întreagă. Pentru uz medicinal se prepară lapte de soia, făină de soia, germeni de soia.
Datorită conținutului său bogat în proteine integrale este un aliment de bază pentru dieta vegetarienilor, care poate suplini absența proteinelor animale. În plus, în perioadele de post, soia capătă o importanță aparte și este consumată de foarte multe persoane. O găsim într-o varietate de produse, de la mezeluri până la pateuri, iaurturi, lapte și brânzeturi.
Proteinele din soia sunt cele care aduc multe beneficii sănătății întregului organism, dar și substanțele numite izoflavonoide. Acestea cresc flexibilitatea vaselor de sânge și ajută la diminuarea cantității de colesterol rău din corp, prevenind depunerea lui pe vasele sanguine. Cercetările recente au arătat că în țările în care este consumată soia cu regularitate, rata afecțiunilor cardiovasculare este scăzută.
Tot izoflavonoidele din soia, care au o structură asemănătoare hormonilor estrogeni, reduc simptomele apărute după instalarea menopauzei. Cum în această etapă a vieții, femeile au un nivel scăzut de hormoni estrogeni, substanțele din soia compensează lipsa lor.
Laptele de soia conține foarte mult calciu, iar izoflavonoidele reduc riscul apariției osteoporozei, prin întărirea oaselor. Mai mult, proteinele din soia sunt mult mai bune pentru organism decât cele animale, pentru că ajută la fixarea calciului în oase, pe când proteinele animale îi permit să fie eliminat cu ușurință prin urină.
Soia este o sursă excelentă de fibre, iar laptele de soia are mai multe fibre decât laptele de vacă. După cum se știe, fibrele au un aport important în menținerea unei bune diete, în îmbunătățirea tranzitului intestinal, în reducerea riscului de apariție a constipației și în prevenirea cancerului de intestin sau a hemoroizilor.
Consumul de soia este recomandat în caz de astenie, surmenaj, convalescență, hepatită, diabet, gută, reumatism, dislipidemii, ateroscleroză, hipertesiune arterială, cardiopatie ischemică, obezitate.
În Asia, unde se consumă soia de mii de ani, patologia cardiacă și neoplazică este foarte scăzută. În China, unde soia este aliment tradițional, infarctul de miocard e de 10 ori mai rar ca în America. Japonezii au o viață lungă, consumând soia pe plan național. S-a constatat după studii bine documentate, că neoplaziile de sân, prostată, colon, și chiar de plămân se întâlnesc mult mai rar la cei ce consumă în mod regulat soia.
Contraindicații Chiar dacă are un conținut important de nutrienți, soia nu este tolerată întotdeauna de organism. Unii cercetători susțin că soia consumată în cantități prea mari, mai ales de copii, poate face rău organismului. Prea multă soia poate provoca dezechilibre hormonale, poate afecta buna funcționare a glandei tiroide sau poate duce la apariția unor probleme de digestie a proteinelor în exces, de aceea consumul trebuie să fie moderat.
