Potrivit rezultatelor Ministerului de Interne, comunicate la ora 23:00 (21:00 GMT), care se refereau la peste 80 % dintre alegători, absenteismul a fost de 24,52 %, acest procent fiind mai ridicat decât în primul tur (22,63%) și totodată cel mai mare înregistrat după alegerile prezidențiale din 1969 (31,4 %).
În afară de nivelul ridicat de absenteism, ministerul a indicat un număr record de buletine de vot necompletate și nule, depuse de 12 % dintre participanți (față de 6,4% în 1969, recordul precedent) sau 9 % din totalul alegătorilor înscriși pe listele electorale. Numărul lor atinsese pragul de doar 2% dintre cei înscriși în primul tur al scrutinului.
"Rezultă deci că un francez din trei a preferat să nu aleagă între cei doi candidați. Este într-adevăr mult pentru niște alegeri prezidențiale', a constatat pentru AFP Anne Jadot, profesoară de științe Politice la Universitatea din Lorraine (estul țării).
Este pentru prima oară după 1969 când rata de participare în al doilea tur al scrutinului este inferioară celei din primul tur.
"Prezența extremei drepte în turul al doilea nu a provocat supramobilizare în raport cu primul tur, contrar față de ceea ce s-a petrecut în 2002. Ea nu a avut efect de șoc pentru că prezența sa era așteptată', subliniază Jadot.
În 2002, absenteismul atinsese un nivel record de 28,4 % în primul tur. Dar prezența în turul al doilea a lui Jean-Marie Le Pen, tatăl Marinei Le Pen și fondator al Frontului Național, mobilizase masiv alegătorii, provocând o reducere a absenteismului la 20,3 %.
În ceea ce privește voturile în alb sau nule, numărul lor crește în mod obișnuit între cele două tururi, dar de această dată el a fost mai mult decât cvadruplu în contextul inedit al eliminării celor două mari partide de guvernământ în primul tur.
"Votul în alb este revendicat drept absenteism civic, ceea ce semnifică un atașament față de exercitarea dreptului de vot, respingându-i totodată pe candidați', a estimat Anne Jadot.
