Predoiu a mai spus că, din acelaşi motiv, a cerut Ministerului Muncii să accepte prezenţa unui reprezentant al CSM în cadrul comisiei care discută legea unică a salarizării.
Totodată, membrii Consiliului Superior al Magistraturii nu vor să facă parte din rândul bugetarilor incluşi în noua lege a salarizării, însă dacă va fi să fie o lege unică a salarizării, magistraţii cer ca salariile lor să fie la acelaşi nivel cu reprezentanţii celorlalte puteri ale statului.
"Există vreo ţară din Uniunea Europeană în care justiţia funcţionează fără bani de citaţii? E ca şi cum aş cere unui chirurg să facă o intervenţie cu furculiţa. Există un nivel minim pentru ca sistemul să funcţioneze, noi am coborât sub acest minim", s-a adresat ministrului Justiţiei, în şedinţa de joi a CSM, preşedintele Consiliului, judecătorul Virgil Andreieş, adăugând că lasă la o parte salarizarea făcând această afirmaţie.
Potrivit discuţiilor din şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei, cel al Administraţiei şi Internelor, precum şi Ministerul Afacerilor Externe au termen până luni să prezinte la Ministerul Muncii echivalarea funcţiilor angajaţilor ministerelor.
Secretarul general al CSM, Corina Corbu, care a participat la discuţiile de la Ministerul Muncii, a susţinut că, în cadrul întâlnirilor, nu s-a putut avea un dialog coerent, din cauza reacţiilor virulente ale sindicatelor.
Preşedintele de onoare al Asociaţiei Magistraţilor, Viorica Costiniu, a întrebat public de ce la Ministerul Justiţiei s-a înfiinţat un post de secretar de stat şi alte posturi de director afirmând că, în România, sunt 500 de angajaţi asimilaţi magistraţilor, comparativ cu Franţa care are 250 de asimilaţi raportat la 6.500 de magistraţi.
"Pentru ce-mi trebuie trei vicepreşedinţi la Curtea de Apel Bucureşti ? Ca să se spioneze între ei ?", a spus Viorica Costiniu, judecător la secţia penală a Curţii de Apel Bucureşti.
Predoiu a cerut membrilor CSM înţelegere în legătură cu bugetul Justiţiei
