Sub acoperire, un agent FBI îi oferă unui jihadist o maşină plină cu
explozibili falşi, după care organizează un flagrant şi îl arestează.
În vârstă de 29 de ani, un american a fost arestat miercuri la
Springfield (Illinois), în timp ce încerca să detoneze de la distanţă
un camion-capcană. Vehiculul fusese pregătit de agenţi FBI sub
acoperire şi era inofensiv.
Şi un iordanian în vârstă de 19 ani, care locuia ilegal în Statele
Unite, a fost arestat joi în Dallas (Texas). Tânărul fusese abordat în
urmă cu mai multe luni de agenţi americani sub acoperire. El plasase la
baza unui zgârie-nori o maşină-capcană, pe care poliţiştii o umpluseră
cu explozibili falşi.
Într-o Americă ieşită recent din administraţia Bush, marcată de derive
în lupta împotriva terorismului, rolul pe care forţele de ordine este
posibil să îl fi jucat în trecerea la astfel de acţiuni rămâne un punct
delicat, chiar dacă populaţia este îngrijorată în primult rând de un
eventual atentat.
Potrivit autorităţilor americane, ambii bărbaţi acţionau în numele Al-Qaida, dar nu îşi împărtăşiseră proiectele cu nimeni în afară de
agenţii infiltraţi.
În lunile în care au fost supravegheaţi, ei au spus în repetate rânduri
că vor să comită atentate pe teritoriul Statelor Unite. Dar doar
vorbele nu sunt suficiente pentru a lansa urmăriri în justiţie în SUA,
potrivit juriştilor întrebaţi de AFP. Pe de altă parte, faptul că ei au
ales singuri locurile unde ar putea comite atacuri şi faptul că au
urcat la volanul vehiculelor-capcană ar putea fi de ajuns, au adăugat
ei.
"A acţiona şi a vrea să acţionezi sunt două lucruri diferite", explică
Francesca Laguardia, directoare pentru cercetare la New York
University. "Există în prezent o dezbatere, iar avocaţii lor vor
argumenta, cu siguranţă, că nu este echitabil", a adăugat ea. Experta a
subliniat, încă, "că foarte rar se întâmplă să poată fi organizat un
flagrant" şi suspectul să fie achitat. Practic acuzatul trebuie să
demonstreze că nu avea "înclinaţii" către terorism şi că "nu ar fi
făcut niciodată acest lucru dacă agenţii de poliţie nu l-ar fi abordat
şi nu i-ar fi vorbit în aşa fel încât să îşi schimbe părerea".
Pentru a verifica dacă poliţiştii nu au exercitat prea multă influenţă
asupra celor doi, trebuie să se stabilească modul în care "a avut loc
primul contact între ei şi agenţii infiltraţi, cine a avut primul ideea
de a pune bomba în faţa unui imobil şi dacă acuzaţii s-au opus acestei
propuneri", a spus Jack King, director pentru comunicare în cadrul
Asociaţiei naţionale a avocaţilor apărării.
El recunoaşte, însă, că un juriu este mai înclinat să asculte un
poliţist care încearcă să dejoace atentate decât un acuzat într-un
dosar de terorism.
Organizarea de flagrante este "o tactică de investigare legitimă, dar
complicată şi riscantă", rezumă David Cole, profesor de drept la
Georgetown University din Washington. Această tactică permit dejucarea
de atentate, dar "pericolul este că pot fi create crime care nu ar fi
avut niciodată loc în caz contrar", subliniază el.
"După atentatele din 11 septembrie, această tehnică a fost folosită în
circumstanţe dubioase, în care Guvernul inventa crime care nu ar fi
existat niciodată", fără intervenţia agenţilor săi, explică expertul.