"La ora actuală împotriva României sunt înregistrate, în fază de examinare, pentru că există un decalaj între cererile care sunt cercetate la grefă şi înregistrarea dosarelor ca dosare ce urmează să fie examinate, peste 8.700 de dosare în stare de judecată", spune Corneliu Bârsan, care precizează că "prima problemă discutată este cea a dreptului de proprietate - restituirea imobilelor, durata procedurilor de judecată, neexecutarea unor hotărâri judecătoreşti în termen, de regulă tot legate de restituiri imobiliare, Legea 18. Cea mai mare sumă acordată de CEDO a fost de 900.000 de euro pentru nerespectarea dreptului de propritate (cauza Nasta) dar imobilul a fost restituit în natură".
Cât despre ordonanţele de urgenţă date pentru a ajuta rezolvarea problemei proprietăţii, judecătorul român la CEDO se întreabă "Au gândit bine guvernele când au făcut aceste lucruri? S-au gândit la posibilităţile materiale, s-au gândit la toate consecinţele asupra asumării obligaţiilor pe care şi le-au asumat? Consecinţele, deocamdată, le vedem la nivelul jurisprudenţei Curţii şi la ceea ce se întâmplă în ţară. Dar trebuie văzut în ce măsură totuşi aceste modificări succesive nu cumva au condus la situaţia actuală. Nu vreau sa spun că doar legea este de vină. Şi instanţele sunt de vină pentru că însăşi instanţele nu întotdeauna şi-au asigurat unitatea de jurisprudenţă, interpretarea corelată a legii din motive care se cunosc".
Potrivit acestuia, există, totuşi, o rezolvare: corelarea legislaţiei: "Nu ştiu dacă se impune modificarea legii în România. Se impune corelarea legislaţiei". "E mult mai simplu să gândeşti într-un sistem coerent şi este foarte greu să cârpeşti pe drum. Noi în această situaţie suntem. Încercăm să cârpim. Ce se mai poate cârpi în când ţi-ai asumat un angajament de restituiri în întregime", a adăugat Bârsan, în opinia căruia în ceea ce priveşte problema răspunderii judecătorului aceasta "niciodată nu poate fi patrimonială, ci numai profesională".