"Ştim de o manieră sigură că în toate zonele în care există Platydemus manokwari, acest vierme plat a distrus populaţia de melci din jurul său", a avertizat Jean-Lou Justine de la Muzeul Naţional de Istorie Naturală din Paris, citat de AFP.
"Însă e mai rău de atât, pentru că el mănâncă mai întâi melcii, apoi tot ce se află pe sol şi care este moale, precum râmele", a continuat acest specialist în Platyhelminthes (viermi plaţi) tereştri.
Echipa sa a identificat formal pentru prima dată pe continentul european o nouă specie, originară din Noua Guinee. Cele opt specimene studiate au fost găsite într-o seră din Jardin des Plantes din oraşul Caen.
Cu un corp foarte plat, acest vierme are o lungime de 5 centimetri şi un lăţime de 5 milimetri, partea dorsală are culoarea măslinelor negre şi o bandă centrală mult mai deschisă. Partea ventrală este de culoare deschisă.
Oamenii de ştiinţă, al căror studiu a fost publicat marţi în revista de biologie PeerJ, consideră că este urgent să se prevină proliferarea acestei specii în Europa, din cauza ameninţării pe care o reprezintă pentru biodiversitate.
A existat deja un precedent de "invadare" a nordului insulelor britanice de o altă specie de viermi plaţi, Arthurdendyus triangulatus, veniţi din Noua Zeelandă. Acesta se face vinovat, potrivit oamenilor de ştiinţă, de "importante scăderi ale populaţiilor de râme" şi, drept consecinţă posibilă, de o scădere a fertilităţii solului.
Din fericire, Arthurdendyus triangulatus nu suportă temperaturile prea ridicate şi astfel potenţialul său invaziv este limitat.
În schimb, Platydemus manokwari , care până acum trăia doar în regiunile Indo-Pacifice, pare să fie "o specie de munte, care trăieşte natural în zonele alpine până în zonele subalpine, în zonele temperate reci şi calde şi până în climatele tropicale".
"Acest fapt îi permite să invadeze practic toată jumătatea sudică a Europei fără nicio problemă", a dezvăluit Jean-Lou Justine.
În plus, P. monokwari este deja inclus pe lista celor mai invadatoare 100 de specii exotice din lume.
În regiunile din Pacific, acest vierme, despre care se ştie că adoră melcii, a fost introdus voluntar, ca agent biologic, pentru a controla populaţiile de melci prădători.
El era capabil să urmărească "pistele" lăsate de melci, să urce în copaci pentru a-şi găsi victimele şi chiar să organizeze atacuri gregare, "în bande organizate".
"A avut în mod clar un impact grav asupra biodiversităţii populaţiilor de melci indigeni din regiunea Pacificului", au explicat oamenii de ştiinţă.
Animalul are însă şi un punct slab: este foarte lent. "Dar, este suficient să muţi un ghiveci cu flori în care el stă ascuns, pentru ca el să repornească foarte, foarte repede", a subliniat profesorul Justine.
"Adevărata cauză a invaziilor biologice este mondializarea, adică transportul de neoprit al mărfurilor, cu controale insuficiente, de la un capăt la celălalt al planetei", a adăugat el.
Viermii plaţi tereştri non-indigeni, în principal specii din emisfera sudică, au fost semnalaţi în 13 ţări europene. În Marea Britanie, care are legături istorice cu Australia şi cu Noua Zeelandă, există deja cel puţin 12 astfel de specii.
În Franţa, profesorul Justine a prezentat pe site-ul său (http://bit.ly/Plathelminthe) alte şase specii invazive, pe lângă P. manokwari.
Cea mai răspândită, denumită "maron-plat", mănâncă râme în cantităţi impresionante. "Este deja prezentă în peste 20 de departamente. Nu vom putea să o oprim. Riscă să devină o problemă majoră".
Speciile europene indigene sunt mult mai mici decât speciile importate: au lungimi de 1-2 centimetri şi lăţimi de 1 milimetru. Sunt considerate "foarte discrete" şi necrofage.