„Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară, se bucură de exerciţiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute în cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare”, spune Articolul 2 al Legii nr. 90 din 26 martie 2001 (actualizată) privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor.
Deși se bucură de exercițiul drepturilor electorale, Liviu Dragnea a fost condamnat penal și, potrivit Legii 90/2001, nu poate fi membru al Guvernului. Mai mulți juriști din rândul parlamentarilor, dar fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean au explicat scenariile care s-ar putea aplica în cazul în care s-ar pune problema numirii unui ministru condamnat penal.
Prevederea potrivit căreia o persoană condamnată penal nu are dreptul să fie membru al Guvernului ar putea fi neconstituțională. În lipsa unei decizii judecătorești de limitare a drepturilor electorale, s-ar putea invoca faptul că interdicția din lege încalcă drepturile și libertățile fundamentale prevăzute în Constituție. Făcând abstracție de un eventual refuz al lui Iohannis, dacă Liviu Dragnea ar vrea să fie premier, ar exista trei scenarii posibile, potrivit experților consultați de stiripesurse.ro.
Primul scenariu se bazează pe un principiu enunțat și de Augustin Zegrean, în 2015, când era președinte al Curții Constituționale: „Constituția prevalează întotdeauna.” În baza acestui principiu, legea fundamentală bate legea organică, astfel încât nu ar mai fi nevoie de o decizie a Curții Constituționale pentru ca o persoană condamnată penal să poată fi premier. În acest caz ar trebui să existe o încălcare clară a Constituției. Principiul enunțat ar fi fost aplicat și în cazul încuviințării unor urmăriri penale (Udrea, Șova), când Regulamentul Camerei Deputaților și Regulamentul Senatului erau în contradicție cu Constituția.
Al doilea scenariu pornește de la un alt principiu din drept, potrivit căruia legea specială poate crea o derogare de la legea generală. Astfel, fără o decizie a Curții Constituționale care să spună clar că Articolul 2 al Legii 90/2001 este neconstituțional, Liviu Dragnea nu ar putea fi premier. Sesizarea CCR poate fi făcută de Avocatul Poporului din timp sau se poate ajunge în situația unui conflict care ar trebui tranșat rapid de Curte.
Al treilea scenariu este cel susțin de Augustin Zegrean. Fostul președinte al CCR a explicat, pentru stiripesurse.ro, că Articolul 2 din Legea 90/2001 nu este clar neconstituțional, pentru că dreptul de a fi membru al Guvernului nu este un drept electoral. Un exemplu asemănător ar fi posibilitatea suspendării unui ministru în cazul în care este urmărit penal, în baza Articolului 109 din Constituție, deci chiar și în lipsa unei condamnări definitive. „Câtă vreme legea este în vigoare, ea trebuie respectată, pentru că așa spune Articolul 1 din Constituția României”, declară Augustin Lazăr. Astfel, fără o decizie clară de neconstituționalitate dată de CCR pentru Articolul 2 din Legea 90/2001, Liviu Dragnea nu poate fi premier.
Toată această discuție este însă una ipotetică, pornind de la ideea (susținută de PNL și USR) că Liviu Dragnea ar fi propunerea de premier a PSD. Este puțin probabil ca președintele Iohannis să îl desemneze pe Dragnea pentru șefia Guvernului, chiar dacă PSD ar avea majoritatea parlamentară. În mod ciudat, șeful statului nu a invocat Legea 90/2001 când a afirmat că nu va numi un premier certat cu legea. Pe de altă parte, surse din PSD susțin că social-democrații nici nu merg pe această variantă.
Sursa: stiripesurse.ro
