Reprezentantul ANI, director general al direcţiei juridice Ioana Lazăr, a precizat, în cadrul dezbaterilor din comisie, că prin modificările aduse Legea ANI rămâne practic fără obiect. Şi preşedintele Comisiei juridice, senatorul PNL Cătălin Boboc, s-a opus modificărilor.
Proiectul de lege prevede că persoana care a ocupat funcţia de primar, viceprimar sau consilier local nu mai poate ocupa niciuna dintre aceste funcţii pe o perioadă de trei ani de la încetarea mandatului, în urma constatării incompatibilităţii sau conflictului de interese, dar poate deţine alte funcţii.
"Dacă persoana a ocupat funcţia de preşedinte al consiliului judeţean, vicepreşedinte al consiliului judeţean sau consilier judeţean nu mai poate ocupa niciuna dintre aceste funcţii pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului, fiind incompatibilă cu aceste funcţii", mai prevede proiectul.
O prevedere similară vizează şi persoana care a ocupat funcţia de deputat, senator sau parlamentar european.
Dacă persoana în legătură cu care a fost constatată incompatibilitatea sau conflictul de interese la data constatării nu mai ocupă o funcţie de demnitate publică, interdicţia de trei ani rămâne valabilă de la data raportului de evaluare sau a deciziei definitive şi irevocabile a instanţei.
"Iniţiativa este o clarificare. S-a constatat că judecătorii nu prea înţeleg articolul. Adică ce înseamnă sintagma <>. Este o propunere mare stufoasă, dar pe înţelesul tuturor. Din punctul de vedere al teoriei juridice, dacă cineva este condamnat să nu mai profeseze acea profesie prin care a comis o infracţiune. Dacă este medic, nu mai poate fi medic şi nu se extinde la profesor. Dacă face o infracţiune cu o maşină i se confiscă acea maşină, nu toate maşinile. Este o formulare mai clară a ceea ce înseamnă <>", a spus unul dintre iniţiatori, senatorul Marton Arpad.
"Dacă am instituit acest regim al incompatibilităţilor, haideţi să-l lăsăm să-şi producă şi efectele. Eu nu susţin modificarea în forma aceasta şi sunt de acord că, practic, lăsăm fără fond în mare măsură această lege pentru că un consilier local din nu ştiu ce comună va putea după aceea să devină parlamentar. Cred că scopul pe care l-am urmărit atunci când am instituit acest regim în România a fost acela de a încerca să-i facem şi mai conştienţi pe cei care ocupă diverse funcţii că trebuie să adopte o anumită conduită", a spus preşedintele Comisiei, senatorul PNL Cătălin Boboc.
Reprezentantul ANI, director general al direcţiei juridice Ioana Lazăr, a spus la şedinţa Comisiei că în situaţia în care se va adopta acest proiect, în această formă, Parlamentul îşi asumă că persoane care au averile confiscate vor putea să-şi desfăşoare în continuare funcţii publice.
"Vorbim de aproximativ 3 milioane de euro confiscate prin decizii definitive şi irevocabile de către persoane care au ocupat funcţii publice. (...) Un alt efect ar fi că activitatea ANI practic va rămâne fără efecet şi persoane aflate în funcţii publice în stare de incompatibilitate , cu averi nejustificate definitiv şi irevocabil sau persoane aflate în conflict de interese nu vor mai putea fi sancţionate", a declarat Lazăr.
Senatul este for decizional, proiectul de lege fiind adoptat tacit în decembrie anul trecut de Camera Deputaţilor. Legea are caracter organic şi urmează să fie supusă plenului pentru dezbatere şi vot.
