Conform sursei citate, "intentia majoritatii parlamentare de a abroga pensiile de serviciu din magistratura nesocoteste principii enuntate frecvent de organizatiile internationale relevante, respectiv Consiliul Consultativ al Judecatorilor Europeni, Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite, Reteaua Europeana a Consiliilor Judiciare, Consiliul Europei etc., de unde au fost insusite de Comisia de la Venetia si dezvoltate in jurisprudenta mai multor instante constitutionale din diverse state din Europa care au fost chemate sa se pronunte cu privire la demersuri similare (Republica Ceha, Lituania, Romania, Republica Moldova) ori colateral de Curtea de Justitie a Uniunii Europene".
In plus, semnatarii comunicatului subliniaza ca "reprezentantii statului roman si suporterii unor asemenea schimbari legislative trebuie sa inteleaga ca, in statele democratice, securitatea financiara este recunoscuta in mod clar ca unul dintre elementele esentiale care asigura independenta magistratilor, in acest ansamblu fiind logic si nivelul unor pensii apropiate de acela al ultimei remuneratii primite pentru activitatea jurisdictionala".
Forumul Judecatorilor din Romania mai subliniaza ca "fata de specificul activitatii magistratilor, care impune acestei categorii profesionale obligatii si interdictii severe, dar si riscuri profesionale sporite, se justifica in mod obiectiv si rezonabil o diferentiere a regimului juridic de pensionare fata de regimul stabilit pentru alti asigurati care nu sunt supusi acelorasi exigente, riscuri si limitari".
"Cu siguranta, asa cum aratam si in comunicatul emis la 18 decembrie 2019, exista unele anomalii care pot fi corectate (spre exemplu, o pensie in plata de cinci ori mai ridicata decat nivelul indemnizatiei judecatorilor/procurorilor in activitate, pensii mai mari cu 30-40% decat indemnizatiile in plata ale judecatorilor/procurorilor in activitate, pensii de serviciu achitate pentru diverse perioade asimilate, posibilitate de pensionare imediat dupa reintegrarea magistratura a unor fosti judecatori si procurori, printr-un simplu interviu), dar toate acestea sunt determinate de incapacitatea puterii legislative si executive de a legifera consecvent si neechivoc", subliniaza reprezentantii celor doua asociatii.
Pe de alta parte, acestia tin sa sublinieze ca "necesitatea unor ajustari ale sistemului actual de salarizare si pensionare (din perspectiva personalului asimilat, a diurnelor, a diferentei excesive intre pensie si salariu) nu a fost niciodata negata de magistrati, dar nici nu poate fi generalizata, pentru a canaliza o ura viscerala in discursul public impotriva magistratilor romani, exclusiv in scopuri electorale".
Totodata, se reaminteste ca "abrogarea pensiei de serviciu a magistratilor a fost declarata neconstitutionala prin Decizia Curtii Constitutionale nr.873 din 25 iunie 2010. Curtea a retinut, in esenta, ca acordarea pensiei de serviciu pentru cadrele militare si magistrati nu reprezinta un privilegiu, ci este justificata in mod obiectiv, ea constituind o compensatie partiala a inconvenientelor ce rezulta din rigoarea statutelor speciale carora trebuie sa li se supuna magistratii".
In plus, se reaminteste ca magistratii sunt vizati din nou, "desi numarul beneficiarilor din cadrul acestei profesii si cuantumul cheltuielilor aferente este infim din punct de vedere statistic, atat in raport de numarul total al pensiilor de serviciu (1,32% din circa 250.000), cat si fata de totalul general al pensionarilor din Romania ( 0,07% din 4.674.833)."
"In consecinta, Asociatiile semnatare apreciaza ca solutia transparenta si care respecta principiul dialogului interinstitutional si al colaborarii loiale intre autoritatile statului este abandonarea imediata a initiativei actuale (profund viciate prin prisma potentialului major de afectare a independentei justitiei) si reluarea procedurii de elaborare a unui proiect solid, in cadrul Ministerului Justitiei, care sa corecteze inechitatile actuale si sa integreze componenta financiara alaturi de toate modificarile necesare conformarii la recomandarile entitatilor internationale relevante din ultimii 2-3 ani pentru salvgardarea statului de drept", se mai arata in comunicatul de presa asumat de Asociatia "Forumul Judecatorilor din Romania" si Asociatia "Initiativa pentru Justitie".