Incidentul, care a avut loc în contextul unui protest pro-Ucraina, a atras atenția autorităților franceze și ruse, stârnind controverse la nivel internațional.
Protestul care a dus la condamnare
Cei doi oameni de știință, Vasile Hereșanu, de 48 de ani, și Georges Sitja, de 59 de ani, sunt angajați ai Centrului Național de Cercetare Științifică (CNRS) din Franța. În timpul unei manifestații pro-Ucraina, aceștia au lansat trei sticle conținând azot lichid către consulatul rus din Marsilia. Două dintre ele au aterizat pe acoperișul parcării clădirii, provocând mici detonări.
Inițial, anchetatorii au suspectat utilizarea unor dispozitive explozive improvizate. Însă, după cercetări suplimentare, s-a stabilit că nu au existat victime și nici pagube semnificative. Cu toate acestea, faptele celor doi cercetători au fost considerate o amenințare la adresa unei instituții diplomatice.
Apărarea lui Vasile Hereșanu și reacția instanței
În timp ce Georges Sitja a acceptat verdictul, Vasile Hereșanu a decis să facă recurs, contestând severitatea acuzațiilor. Avocatul său, Rami Chahine, a susținut că românul „nu a fabricat explozibili și nu a pus în pericol siguranța nimănui.” În ciuda acestui argument, procurorii din Marsilia au depus un recurs pentru înăsprirea pedepsei.
Judecătorul Thierry Bonifay a criticat dur gestul celor doi, subliniind că „ambasadele și consulatele sunt teritorii protejate, care nu trebuie să fie ținta unor astfel de acțiuni.”
Incidentul a fost catalogat de consulul general al Rusiei la Marsilia, Stanislav Oranski, drept „un act terorist.” Totuși, procurorul francez Olivier Redon a respins această etichetă, afirmând că „nu există un element de terorism în acest caz.”
În urma incidentului, CNRS s-a delimitat de acțiunile angajaților săi, criticând utilizarea resurselor științifice într-un astfel de context. Între timp, Comisia de Investigații a Rusiei a deschis propria anchetă, acuzându-i pe Hereșanu și Sitja de „atac asupra unei instituții protejate internațional,” faptă care, conform legislației ruse, poate atrage o pedeapsă de până la 20 de ani de închisoare.
Cazul rămâne deschis, iar în urma apelului formulat de Hereșanu, sentința finală ar putea suferi modificări.
