UPDATE 19.50 Germania îl blochează pe Trump. Rusia nu va fi readmisă în G7
Germania îl blochează pe Trump. Ministrul de finanțe german a declarat că Rusia nu va fi readmisă în grupul celor mai dezvoltate economii, așa cum a cerut președintele american. Ministrul german spune că 300 de miliarde de dolari din activele suverane rusești înghețate ar putea fi folosite pentru reconstrucția Ucrainei, iar sursele spun că Moscova ar putea fi de acord dacă se ajunge la un acord de pace.
UPDATE 18:06 - Crin Antonescu refuză ideea de a trimite trupe în Ucraina: ”Dacă voi fi președintele României, nu vom trimite trupe în Ucraina”
„România nu trebuie să trimită trupe în Ucraina. Nici soldați, nici trupe de menținere a păcii”, spune candidatul PSD, PNL, UDMR și al minorităților naționale la alegerile prezidențiale, Crin Antonescu.
UPDATE 13:30 - Două persoane au fost reținute de poliție pentru avariere cu „substanțe incendiare sau explozive” în cadrul anchetei privind cele trei dispozitive lansate luni dimineață asupra fațadei Consulatului general al Rusiei la Marsilia, a anunțat marți Parchetul francez.
UPDATE 13:00 - Dacă Rusia reușește să creeze un imperiu, „următoarele ținte vor fi Polonia, Cehia, Ungaria și Bulgaria”, avertizează șeful spionajului ucrainean.
UPDATE 12:40 - Aleksandar Vucic își cere scuze că Serbia a votat rezoluția ONU care condamnă invazia Rusiei în Ucraina
Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a declarat luni seară că consideră că Serbia a făcut o greșeală votând pentru rezoluția europeană în Adunarea Generală a Națiunilor Unite care condamnă invazia Rusiei, precizând că ar fi trebuit să se abțină, relatează cotidianul Danas.
„Cred că Serbia a făcut o greșeală astăzi (luni, n.r.), îmi cer scuze cetățenilor pentru asta și îmi asum vina pentru asta, pentru că sunt obosit și împovărat și nu pot duce totul la bun sfârșit”, a declarat Vucic la Happy TV.
El a adăugat că Serbia s-a abținut la propunerea americană de rezoluție și că a „votat exact cum ar fi trebuit”, afirmând că, în opinia sa, ar fi trebuit să se abțină și în problema rezoluției europene.Rezoluția SUA cerea, în trei paragrafe, „încheierea rapidă” a conflictului, dar nu menționa integritatea teritorială a Ucrainei sau invazia rusă.
UPDATE 11:10 - Turcia se oferă să găzduiască eventuale discuţii Ucraina-Rusia şi îndeamnă Europa să-şi reducă dependenţa de SUA
Turcia a declarat luni că este pregătită să găzduiască eventuale discuţii între Ucraina şi Rusia şi spune că va sprijini orice iniţiativă care să conducă la pace. În privinţa candidaturii Ucrainei la NATO îndeamnă la realism şi în acelaşi timp îi sfătuieşte pe europeni să-şi reducă dependenţa de SUA, relatează Reuters şi Anadolu.
UPDATE 10:00 - Autoritățile ruse au reținut un băiat de 17 ani suspectat că a adunat informații pentru a ajuta Ucraina să atace cu drone rafinăria de petrol din Reazan, potrivit presei de stat, citată de Reuters.
Agenția de presă RIA a relatat că ofițerii din regiunea Bașchiria l-au reținut pe băiatul care este anchetat pentru „terorism și trădare”, infracțiuni care se pedepsesc cu închisoare de până la 20 de ani, potrivit legislației rusești.
RIA a scris că adolescentul, pe care nu l-a numit, a fost acuzat că a furnizat serviciilor de informații ucrainene date despre rafinărie în schimbul unor sume de bani începând din toamna anului 2024 și că și-a recunoscut fapta în timpul interogatoriului.
Băiatul ar fi declarat că a mers la Reazan pentru a aduna informații despre rafinărie la cererea ucrainenilor la începutul lunii ianuarie.
Rafinăria Reazan, care este situată la aproximativ 240 km sud de Moscova, și-a suspendat operațiunile după un atac al dronelor ucrainene luni, au declarat trei surse din industrie pentru Reuters.
UPDATE 8:10 - Liderul rus Vladimir Putin a declarat luni că este în favoarea investiţiilor americane pentru exploatarea mineralelor strategice găsite în solul teritoriilor ucrainene ocupate de armata rusă, relatează AFP.
„Suntem pregătiţi să atragem parteneri străini în noile noastre teritorii istorice care s-au întors la Rusia. Există anumite rezerve acolo. Suntem gata să lucrăm cu partenerii noştri, inclusiv cu americanii, în noile regiuni”, a declarat Vladimir Putin într-un interviu televizat.
Aceste declaraţii au loc într-un moment în care Kievul şi Washingtonul negociază un acord care oferă companiilor americane acces la minereurile strategice ucrainene. Preşedintele american Donald Trump doreşte ca acest acord să compenseze Washingtonul pentru ajutorul militar şi financiar deja acordat, iar administraţia sa a intensificat presiunile asupra liderului ucrainean Volodimir Zelenski pentru a semna documentul.
Volodimir Zelenski a respins o primă versiune a acordului, susţinând că „Ucraina nu este de vânzare”. O a doua versiune este în prezent în negociere, potrivit Kievului şi Washingtonului. Donald Trump a declarat luni că un acord privind mineralele cu Ucraina era „foarte aproape”.
O parte din resursele minerale ale Ucrainei se află în prezent în teritorii controlate de armata rusă, iar alte zăcăminte sunt ameninţate de înaintarea acesteia pe linia frontului.
UPDATE 8:00 - UE oferă Ucrainei propriul acord „reciproc avantajos” pentru exploatarea mineralelor
Uniunea Europeană a oferit luni Ucrainei propriul său acord privind „materialele critice”, în timp ce preşedintele american Donald Trump susţine că Washingtonul este aproape de a încheia un acord cu Kievul pentru drepturile asupra vastelor sale resurse naturale, relatează POLITICO.
Comisarul european pentru strategie industrială, Stéphane Séjourné, a declarat că a prezentat o contrapropunere oficialilor ucraineni pe care i-a întâlnit la Kiev în timpul unei vizite a Comisiei Europene pentru a marca cei trei ani de la invazia rusă.
„21 din cele 30 de materiale critice de care are nevoie Europa pot fi furnizate de Ucraina în cadrul unui parteneriat reciproc avantajos”, a declarat Séjourné, potrivit AFP. „Valoarea adăugată pe care o oferă Europa este că nu vom cere niciodată un acord care nu este reciproc avantajos”, a subliniat comisarul european.
Trump a făcut propuneri din ce în ce mai agresive faţă de Ucraina pentru drepturile asupra bogăţiilor sale minerale, cerând până la 500 de miliarde de dolari drept compensaţie pentru sprijinul acordat de Washington Kievului în respingerea invaziei Moscovei.
