65 de protocoale erau în vigoare la finalul anului 2017 între Serviciul Român de Informații și instituții ale statului. Nu mai puțin de 52 de astfel de instituții aveau încheiate documente pentru protejarea datelor! Mai exact, SRI era peste tot dacă ne raportăm și la declarația lui Claudiu Manda, fostul preşedinte al Comisiei parlamentare pentru controlul activităţii SRI. Acesta preciza în 2018 că SRI a semnat, începând din 1990, peste 560 de protocoale sau acorduri. De altfel, purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informaţii, Ovidiu Marincea, preciza atunci că SRI-ul avea protocoale încheiate şi cu alte instituţii ale statului, cum ar fi CNAS, Agenţia de Plăţi şi Inspecţie Socială, AJOFM, Inspecţia Muncii sau Ministerul Culturii.
Protocoale au pus de jar întreaga țară. Și, cum nu era de ajuns, câteva luni mai târziu, președinția anunța că niciunul dintre acestea nu a fost încheiat la inițiativa Consiliului Suprem de Apărare a țării, ci a SRI sau a altor instituții. Cel mai controversat rămane protocolul din Justiție.
Documentul semnat de SRI și Parchetul general a fost desecretizat în 2018. Este și cel care a născut o mulțime de polemici în spațiul public. Documentul conţine detalii tehnice despre colaborarea dintre cele două instituţii, printre care şi formarea de echipe mixte de anchetă, dar și elaborarea de strategii comune. Cea mai contestată prevedere este legată de faptul că procurorii trebuiau să dea raportul în termen de 60 de zile către SRI cu privire la modul în care au gestionat informațiile primite. Totodată, la cererea Parchetului, SRI acorda sprijin pentru organizarea de flagrante, dar și pentru completarea informaţiilor în cazuri complexe, aflate pe rolul Parchetului, scop în care desfăşura activităţi de investigaţii şi supraveghere operativă. De asemenea, SRI acorda sprijin tehnic pentru interceptări, înregistrări sau comunicări prin telefon sau orice alt mijloc electronic de comunicare.
“Practic, într-un dosar penal făcut prin acest tip de colaborare, o persoană în cauză era cercetată nu doar de procuror și poliție, ci în umbră, fără ca persoana respectivă să știe, acționa și un serviciu secret de informații", declara într-un interviu din 2019 judecătorul Dana Gîrbovan, potrivit Libertatea, citată de Realitatea PLUS. Referitor la protocoalele SRI – DNA, aceasta a mai precizat că au fost „specifice regimurilor de inspirație sovietică”, pentru că au generat volume de urmărire penală clasificate.
Legat de interceptări, președintele Comisiei de Control a activității SRI, Claudiu Manda, a dezvăluit în 2018 un lucru incredibil. Potrivit acestuia, în perioada 2005-2016, parchetele și SRI au cheltuit peste 141 miliarde de euro pentru interceptarea celor 6 milioane de români care au fost ascultati. Adică mai mult decât prejudiciile acuzate în dosare.
Protocolul SRI-Parchetul General cuprinde şi un capitol referitor la colaborarea cu Direcţia Naţională Anticorupţie. În situaţii excepţionale, supravegherea se putea face doar cu acordul verbal al prim adjunctului directorului SRI, la momentul respectiv Florian Coldea. Au existat şi cazuri în care persoanele vizate de dosarele DNA sau de cele ale Parchetului General nu au suportat presiunea anchetei şi au cedat, potrivit mai multor cazuri care au apărut de-a lungul anilor în presă și în care se reclamau abuzuri ale justiției.
În baza acestui act de colaborare, Serviciul Român de Informații a acordat asistență procurorilor timp de șapte ani.
Protocolul dintre Parchetul General și SRI a fost semnat în 4 februarie 2009 de Laura Codruța Kovesi, procurorul general de la acea vreme, adjunctul său, Tiberiu Nițu, șeful SRI George Maior și prim-adjunctul Florian Coldea.
Laura Codruţa Kovesi a explicat că, după înţelegerea din 2009, Ministerul Public nu a "colaborat" cu SRI, ci a "cooperat", iar echipele "mixte" de lucru erau de fapt "comune".
Mai mulți judecători, dar și fostul șef al DNA, Daniel Morar au susținut la vremea respectivă că protocolul conţine prevederi care încalcă legea. Întrebarea care s-a ridicat atunci a fost referitoare la soarta probelor strânse în marile dosare penale, realizate pe baza acestui protocol, denunțat ca fiind ilegal.
Specialiștii consultați de jurnaliștii Realitatea PLUS cu privire la consecinţele scandalului iscat în jurul protocolului semnat în 2009 au spus atunci că numai judecătorii pot decide dacă înlătură probele strânse în baza acestui protocol. În mod evident însă avocaţii au solicitat acest lucru.
Probele în cauză sunt interceptări telefonice, înregistrări ambientale, filaje și expertize tehnice. Dovezile care ar fi putut fi afectate sunt cele de până în anul 2016, atunci când Curtea Constituțională a spus că SRI nu poate face niciun fel de supraveghere tehnică pentru parchete.
În cele din urmă, protocoalele de colaborare dintre SRI şi Parchetul General au fost declarate neconstituţionale. Însă în ianuarie 2019, judecătorii CCR au arătat în motivarea legată de protocoalele secrete dintre Parchet și Serviciul Român de Informații că probele strânse în dosare cu ajutorul ofiţerilor SRI sunt nule şi trebuie înlăturate. În decizia publicată atunci de Curtea Constituțională, judecătorii – care au votat în majoritate pentru admiterea conflictului – au explicat de ce s-a ajuns în această situație. Semnarea celor două protocoale, mai cu seamă cel din 2009, a dus la încălcarea unui principiu fundamental din Constituția României, cel al separației puterilor în stat, iar cele două documente le-au permis ofițerilor SRI să participe prin efectuare de probe în anchetele penale fără ca acest lucru să fie apoi știut de judecătorii care tranșau dosarele.
Apoi, un protocol secret din 2012 între SRI, DNA, Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Ministerele Justiției, Finanțelor și Interne, prin care era monitorizat ANAF și MAI a fost prezentat în spațiul public. Documentul se numeşte "Plan comun de măsuri pentru eficientizarea activităţilor de prevenire şi combatere a evaziunii fiscale", iar, în introducere, se arată că a fost încheiat în baza unei hotărâri CSAT din anul 2010.
Protocolul a fost semnat tot de Laura Codruţa Kovesi, George Maior, Traian Igaş, în calitate de ministru al Finanțelor, iar în locul lui Cătălin Predoiu era semnătura Alinei Bica. În baza acestui plan de măsuri, SRI avea acces la ANAF, iar Parchetul General avea acces la Ministerul de Interne, la baza de date a Poliției Române. Protocolul menționa și realizarea unui grup de lucru între instituțiile care l-au semnat.
Desecretizarea protocoalelor încheiate de SRI a fost cerută în repetate rânduri de foști miniștri ai Justiției, dar și de alți demnitari. Președinția a anunțat atunci că protocoalele încheiate de SRI nu pot fi desecretizate de CSAT, așa cum a cerut Puterea, ci de cei care le-au secretizat, adică de părțile semnatare. Ca urmare, premierul a făcut o solicitare publică spre Serviciul Român de Informații, iar ministrul justiției, către Parchete.
Pe 31 octombrie 2017, președintele comisiei pentru controlul SRI, Claudiu Manda declara că Serviciul Român de Informații a trimis comisiei textele celor 65 de protocoale de colaborare cu alte instituţii ale statului, urmând ca parlamentarii din comisie să verifice dacă au fost respectate prevederile legale şi constituţionale.
Un an mai târziu a ieşit la iveală că, pe lângă Ministerul Public, au cooperat cu serviciile şi Instanţa Supremă, Inspecţia Judiciară şi Consiliul Superior al Magistraturii. Astfel, dintre toate instituţiile din sistemul judiciar, în decursul anilor trecuți, alături de Ministerul Public, alte trei instituţii au avut protocoale cu serviciile secrete. În cazul Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie nu a fost devoalat momentul semnării, protocolul cu Inspecţia Judiciară a fost semnat în 2012, iar cel cu CSM în 2016. Forul care îi reprezintă pe magistraţii români a anulat protocolul în anul 2017. Unele dintre documente, mai exact, cel dintre parchet și Inalta Curte a fost si el desecretizat. Criticile din partea asociațiilor de magistrați n-au întârziat să apară.
În scandalul protocoalelor s-a implicat și Consiliul Superior al Magistraturii care a decis în 2018 sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru un control tematic la parchete, în care să se verifice modul în care a fost aplicat protocolul încheiat în 2009 între Parchetul General şi SRI. Culmea, apoi s-a aflat că și CSM avea încheiat un protocol cu serviciul care a și fost desecretizat. Acesta avea ca scop „asigurarea independenţei şi înfăptuirii justiţiei, precum şi cunoaşterea, prevenirea şi contracararea vulnerabilităţilor şi factorilor de risc care pot afecta starea de legalitate, menţinerea ordinii de drept, precum şi climatul de exercitare neîngrădită a drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor, ca valori de securitate naţională", potrivit protocolului.
Un alt articol din protocol se referă la faptul că, în situaţii de excepţie, datele şi informaţiile transmise de SRI pot fi introduse în dosarele de cercetare ale CSM.
Recent, președintele Klaus Iohannis a declarat că nu intenționează să modifice sau să solicite modificarea legilor de funcţionare a serviciilor secrete în sensul de a le da acestora atribuţii în dosarele penale. El a afirmat că serviciile secrete şi speciale nu au ce căuta în acest domeniu.
Referitor la aceste protocoale între SRI și Justiție, fostul președinte Traian Băsescu a spus în trecut că oamenii care le-au încheiat au vrut să substituie puterea politică, iar la umbra protocalelor s-au comis abuzuri. În acest context, Băsescu a preciziat că acele dosare la baza cărora stau planurile comune dintre SRI şi Justiţie ar trebui redeschise.
Despre abuzuri au vorbit și magistrați. Președintele Tribunalului Timiș, judecătoarea Adriana Stoicescu, a vorbit despre o vină pe care și-o asumă, deşi a fost printre victimele sistemului.
„Am fost vânată mai bine de 2 ani, aşteptând să fiu legată pentru vina de a fi spus nu. Acum e momentul să o luăm de la zero. Să ne asigurăm că niciodată un om nevinovat nu va mai aştepta ani de zile să primească verdictul de achitare, după ce a fost târât în cătuşe, terfelit în public, distrus până la finalul implacabil, clamându-şi în zadar nevinovăţia. Să ne asigurăm că niciodată nu va mai exista un judecător care să scrie o sentinţă de condamnare altfel decât în baza probelor administrate loial şi corect, în faţa instanţei, fără nicio intervenţie a altei instituţii”, a scris aceasta, potrivit Express de Banat, relatează Realitatea PLUS.
De-a lungul timpului au fost și o mulțime de acuzații potrivit cărora celebrele protocoale au servit intereselor unor conducători de instituții pentru a fabrica dosare pe bandă.