Unul dintre sateliții lui Jupiter ar putea ascunde oceane dispuse în straturi

Sonda Galileo, aparținând NASA, a survolat acest corp cosmic în anii '90 și a confirmat existența unui ocean subteran, identificând și dovezi ale salinității acestui ocean.

Ganymede, care are un diametru de 5.300 km, este cel mai mare satelit natural din sistemul nostru solar, fiind mai mare decât planeta Mercur.

O echipă de cercetători a realizat un model computerizat în funcție de datele cunoscute despre acest satelit, ținând cont și de modul în care sarea mărește densitatea lichidelor în condițiile extreme prezente în subsolul lui Ganymede. Pe lângă acest model computerizat, ei au apelat și la un experiment de laborator privind modul în care evoluează oceanele saline subterane.

Deși rezultatele unor studii anterioare indicau o dispunere de tip sandviș pe Ganymede, unde la suprafața satelitului se află gheață, apoi apă și straturile de rocă din compoziția satelitului, noul studiu indică faptul că ar putea exista mai multe straturi de apă între cele de gheață și rocă.

Steve Vance, astrobiolog NASA de la Jet Propulsion Laboratory din California, susține că pe acest satelit ar putea exista un strat de gheață la suprafață, urmat de un strat de apă în stare lichidă, apoi încă un strat de gheață și încă un strat de apă și un al treilea strat de gheață sub care s-ar afla un ultim strat de apă care ar ajunge până la stratul de rocă care formează crusta acestui satelit. Apa din ultimul strat ar avea cel mai ridicat grad de salinitate, fiind și implicit cea mai densă.

"Acesta ar fi, fără îndoială, cel mai mare sandviș din întregul sistem solar", a comentat Steve Vance.

Pe Ganymede se află foarte multă apă, probabil de 25 de ori mai multă decât în oceanul planetar terestru. Oceanele de sub stratul de gheață care îmbracă această lume îndepărtată ar avea o adâncime estimată la 800 de kilometri.

În condițiile în care ar exista suficient de multă sare, apa de pe Ganymede ar putea să fie suficient de densă pentru a se scufunda până la crusta din rocă a satelitului, interacționând cu mineralele din adâncuri și oferind condiții în care ar putea să se dezvolte viață microbiană.

Unii oameni de știință sunt de părere că viața pe Pământ a apărut într-un mod similar, în jurul izvoarelor termale de pe fundul oceanului planetar.

"Modul în care noi înțelegem felul în care a apărut viața pe Pământ implică o serie de interacțiuni între apă și roci. Acest studiu indică faptul că astfel de interacțiuni ar fi fost posibile și pe Ganymede", conform lui Steve Vance.

Acest studiu a fost publicat în ultimul număr al revistei Planetary and Space Science.

Ganymede este unul dintre cei cinci sateliți din sistemul nostru solar despre care se crede că dispun de apă sub forma unor oceane ascunse sub suprafața înghețată. Alte doi astfel de sateliți, Europa și Callisto, se află pe orbita lui Jupiter, în timp ce lunile Titan și Enceladus se află pe orbita unui alt gigant gazos, planeta Saturn