Dacă răspunsul e afirmativ la ambele variante, aveţi o mare problemă. Dar nu este imposibil de depăşit! Trebuie să ţineţi cont că adulţii din ziua de astăzi, chiar şi dumneavoastră, nu mai sunt cei de acum 25 de ani, când siguranţa zilei de mâine nu era o cursă cu obstacole.
Astazi suntem mai agitaţi, avem mai puţină răbdare, şi primul gest la îndemână, atunci când adolescentul comite o obrăznicie, este să-i dăm replica. Nici copii de astăzi nu mai sunt cei de acum un sfert de secol, însă ceva a rămas constant: se află în perioada când devin conştienţi de puterea lor şi se revoltă împotrva a tot ce nu pricep în logica normnalităţii lor. Prin urmare dacă îl puneţi la punct, vă va răspunde scurt şi vă va trânti uşa.
Cel mai eficient mod de a aborda discuţia cu un adolescent este să-l lăsaţi să vorbească doar el, pentru că oricum nu vă aude. Vă pregătiţi, însă, de contraatac, cu delicateţe. Iată un truc: lăsaţi seara uşa dormitorului deschisă, înainte de culcare, sau bucătăria unde srângeţi masa de cină, şi puneţi în scenă un mic dialog cu partenerul de viaţă.
Adolescentul trebuie să audă cum este lăudat, cum părintele îşi face grijă pentru faptul că ceilalţi, colegii de clasă, ar putea să se simtă ameninţaţi de inteligenţa sa, de talentele sale, şi ar putea să-i facă mizerii. Puteţi spune şi "nu ridica vocea, să nu audă, are şi aşa destule pe cap".
Copilul va deveni atent şi credeţi-ne, cum principala sa problemă, la 15 ani, este să treacă drept adult şi să fie înţeles, îi veţi câştiga încrederea. A doua zi, nu deschideţi nicio discuţie cu el, zâmbiţi-i doar cu înţelegere la orice spune. Sau comunicaţi sumar: "înţeleg", sau "s-ar putea să ai dreptate".
Schimbarea de atitudine va fi remarcată şi copilul va veni să vă pună întrebări despre ce îl frământă. Va fi o restartare a relaţiei. Dacă aveţi o nedumerire, şi anume că adolescentul ar putea să urmărească rubrica Fresh-refresh, fiţi pe pace! Nu-şi mută privirea din spartphone, deci sunteţi în siguranţă!
