UPDATE 23:00
Preşedintele chinez Xi Jinping a avut vineri o discuţie telefonică cu preşedintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, a informat agenţia oficială chineză Xinhua, preluată de Reuters şi AFP, informează Agerpres. Între timp, Rusia aşteaptă fără nelinişti prima convorbire telefonică între preşedintele american Donald Trump şi omologul său rus Vladimir Putin.
UPDATE 19:00 MApN a identificat două zone în care au căzut resturi de dronă de provenienţă rusească, în judeţul Tulcea. Nu sunt pagube
Ministerul Apărării Naţionale a anunţat că au fost găsite două zone în care au căzut resturi de dronă de provenienţă rusească, în judeţul Tulcea. Din fericire, acestea nu au afectat elemente de infrastructură şi nu au provocat pagube materiale.
UPDATE 18:30 Incident grav deasupra Mării Baltice. Avion NATO luat la țintă de radarele rusești
Un avion aparţinând Marinei franceze angajat în cadrul desfăşurării NATO după avarierea unor cabluri la Marea Baltică, la bordul căruia se afla un jurnalist AFP, a fost ţinta armatei ruse în timp ce survola Marea Baltică, anunţă o sursă militară franceză, relatează AFP, potrivit news.ro.
Aeronava desfăşura o misiune de supraveghere în cadrul unei desfăşurări NATO în urma degrădării unor cabluri submarine de care este suspectată Rusia.
UPDATE 16:50 - Rusia susține că a recuperat 60% din teritoriul pierdut în Kursk și amenință Ucraina cu represalii după un atac cu ATACMS
Armata rusă a susținut vineri că a eliberat 63,2% din teritoriul ocupat de armata ucraineană în provincia rusă de graniță Kursk, după cinci luni de lupte care au urmat unei ofensive ucrainene surpriză în această regiune, relatează agenția EFE.
"Un procent de 63,2% (adică 801 kilometri pătrați) din teritoriul regiunii Kursk ocupat inițial de inamic (1.268 de kilometri pătrați) a fost eliberat", semnalează Ministerul rus al Apărării într-un comunicat.
Atacul ucrainean în regiunea Kursk, lansat pe 6 august, cea mai mare ofensivă pe teritoriul Rusiei de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, a luat Moscova prin surprindere în acea zonă slab apărată și a fost o lovitură umilitoare pentru Kremlin. În timp ce armata ucraineană a angajat în această operațiune unele dintre cele mai bune unități ale sale, numeroși soldați ruși tineri recruți au fost luați ușor prizonieri în incursiunea ucraineană peste graniță.
UPDATE 15:50 - Peste 200 de percheziţii în 19 regiuni din Ucraina împotriva fugii ucrainenilor de mobilizare
Poliţia ucraineană anunţă vineri că desfăşoară ”peste 200 de percheziţii” în dosare cu privire la ”trecerea ilegală a frontierei” de către bărbaţi aflaţi la vârsta luptei în armată, relatează o agenție internațională de presă.
”Poliţia (...) a început să desfăşoare percheziţii în 19 regiuni ale Ucrainei la persoane implicate în tranzacţii ilegale”, anunţă ea într-un comunicat.
Bărbaţii ucraineni cu cârste cuprinse între 18 şi 60 de ani au interdicţia de a părăsi Ucraina, fără excepţie.
Cei care vor să scape unei eventuale mobilizări traversează, astfel, în mod ilegal frontiera.
UPDATE 15.00 - Rușii au lovit orașul natal al lui Zelenski - Sunt cel puțin patru morți
Patru persoane au murit, vineri, în urma unui atac cu rachete rusești care a avariat o instituție de învățământ în orașul ucrainean Krivoi Rog, a declarat guvernatorul regional, citat de Reuters.
Cel puțin alte cinci persoane au fost rănite, iar trei dintre acestea sunt în stare gravă la spital, scrie Serhiy Lysak, guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk, pe Telegram.
UPDATE 13:45 - Ucraina şi Regatul Unit încheie un parteneriat de securitate ”istoric” de 100 de ani
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi premierul britanic Keir Starmer, a cărui ţară este un susţinător-cheie al Ucrainei împotriva invaziei Rusiei, au semnat un acord ”istoric” de parteneriat pe o perioadă de ”100 de ani” între Kiev şi Londra, cu puţin timp înaintea întoarcerii lui Donald Trump la Casa Albă, relatează AFP.
UPDATE 13.30 - Ministerul rus al Apărării a afirmat vineri că forțele Moscovei au recucerit 63,2% din teritoriul capturat de ucraineni în regiunea Kursk, a relatat agenția Interfax, preluată de Reuters.
UPDATE 12:16 - Un bombardier rus a greșit ținta și a lansat o rachetă de croazieră Kh-69 în reigunea Voronej
Armata lui Vlaidmir Putin a bombardat Rusia cu o rachetă de craozieră Kh-69 pe care o folosește de obicei pentru a lovi instalațiile energetice ucrainene, relatează The Moscow Times.
UPDATE 11:50 - NATO desfășoară avioane norvegiene F-35 pentru prima oară de la începutul războiului din Ucraina
NATO a desfășurat pentru prima dată avioane de vânătoare F-35 norvegiene în Polonia pentru a proteja spațiul aerian, în contextul unui atac masiv al Rusiei asupra Ucrainei, miercuri 15 ianuarie. Comandamentul Aerian NATO a anunțat pe rețelele sociale că aceste aeronave au fost trimise în misiune pentru a apăra teritoriul polonez în fața pericolului iminent.
Rusia a lansat un atac cu rachete de croazieră și balistice, vizând infrastructura critică din mai multe regiuni ale Ucrainei. Forțele de apărare ucrainene au reușit să doboare 30 de rachete și 47 de drone, dar amenințarea a fost majoră. În acest context, avioanele F-35 au fost mobilizate pentru prima dată în cadrul operațiunii de apărare activă a spațiului aerian polonez.
„Este prima dată când avioanele norvegiene sunt implicate în protejarea activă a spațiului aerian al Poloniei, demonstrând astfel angajamentul aliaților față de apărarea flancului estic al NATO”, a transmis Comandamentul Aerian NATO. Două F-35 au fost implicate în misiunea de apărare aeriană.
Soldații nord-coreeni aflați în prezent în regiunea rusă Kursk riscă să fie uciși sau răniți cu toții până la jumătatea lui aprilie 2025 dacă pierderile lor continuă în ritmul observat până acum, estimează analiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW).
12.000 de soldați nord-coreeni au fost trimiși în Rusia pentru a ajuta trupele lui Vladimir Putin să recapete controlul asupra întregii regiuni Kursk.
Contingentul nord-coreean a pierdut probabil câte 92 de soldați pe zi din momentul în care a intrat în lupte mai importante din Kursk, la începutul lunii trecute.
Forțele nord-coreene vor continua probabil să înregistreze un număr mai mare de răniți și morți în acțiune – așa cum este tipic pentru conflictele armate – și nu este clar dacă și când unii dintre soldații răniți ar putea reveni pe câmpul de luptă, notează ISW.
Conform calculelor ISW, contingentul nord-coreean mobilizat în Kursk ar putea fi ucis sau rănit până la jumătatea lui aprilie 2025 în cazul în care pierderile sale continuă în ritmul constatat până acum.
UPDATE 10:15 - Ucrainenii spun că au doborât „o pasăre rară”: o dronă rusească experimentală de recunoaștere Merlin-VR
Brigada 63 Mecanizată Separată a Forțelor Terestre Ucrainene a publicat imagini în care susține că au fost filmate în timpul unei operațiuni în care au doborâtă o dronă „rară” a trupelor rusești.
Potrivit The Kyiv Independent, militari ucraineni au publicat clipul video în care au susținut că arată doborârea dronei de recunoaștere Merlin-VR a forțelor ruse.
UPDATE 10:00 - Apărarea aeriană ucraineană a doborât 33 din cele 50 de drone lansate de Rusia în timpul nopții, au declarat vineri forțele aeriene ucrainene.
Acesta a declarat că 9 drone au fost „pierdute”, cu referire la utilizarea de către Ucraina a războiului electronic pentru a redirecționa dronele rusești, în timp ce una a părăsit Ucraina în direcția României.
„Dronele de atac ostile au lovit întreprinderi din regiunea Odesa, iar clădirile instituțiilor, întreprinderilor private și gospodăriilor din regiunile Harkov, Cerkasî și Kiev au fost avariate ca urmare a căderii dronelor inamice doborâte”, a declarat armata pe aplicația de mesagerie Telegram.
Infrastructura portuară din regiunea Dunării a fost atacată, au adăugat reprezentanții armatei ucrainene.
"UE trebuie să fie de trei ori mai pragmatică și să își tripleze producția (militară). Trebuie să producă pentru a ajuta Ucraina, dar trebuie să producă și pentru ea, astfel încât rușii să știe că Europa are mai multe (arme), că Europa li se poate opune", a indicat președintele ucrainean.
Cu toate acestea, Zelenski a susținut că "Europa, fără armata ucraineană, nu va putea face față armatei ruse, pentru că aceasta este mai numeroasă" și în plus pentru că "Rusia are mai multe arme, mai mulți oameni și este mai crudă decât europenii".
Cât despre negocierea păcii cu Rusia, președintele ucrainean a asigurat că în prezent Kievul nu desfășoară nicio negociere cu Moscova, nici măcar în secret, și nu va tolera ca cineva să negocieze cu Rusia asupra Ucrainei fără implicarea acesteia.
"Desigur, niciun acord cu rușii nu se poate realiza fără Ucraina. Și din acest motiv Ucraina va reacționa energic dacă vreo țară va negocia cu Rusia pe la spatele nostru", avertizat Zelenski.
Mai mult, el a insistat că Ucraina are nevoie de garanții de securitate înaintea oricărei negocieri. "Mereu am întrebat ce garanții de securitate există, pentru că putem vorbi despre o încetare a focului și în acest mod pur și simplu le vom permite rușilor să se pregătească pentru o nouă agresiune", a motivat Zelenski.
El a admis în acest interviu, acordat mai multor publicații poloneze în comun, că trupele ucrainene sunt în dificultate pe frontul de est, afirmând că sunt "mai slabe" în unele momente, dar a sugerat ca o consolare pentru teritoriul pierdut în fața trupelor ruse faptul că acestea ar suferi mari pierderi.
Viitorul secretar de stat american în administrația președintelui ales Donald Trump, Marco Rubio, a declarat miercuri că pentru o soluție negociată a războiului în Ucraina este nevoie de concesii ale ambelor părți. El a subliniat că principala problemă a armatei ucrainene nu este insuficiența finanțării, ci insuficiența efectivelor de luptă, și a considerat nerealistă atât posibilitatea ca Rusia să ocupe toată Ucraina cât și cea a eliberării teritoriului ucrainean ocupat de armata rusă.
De partea sa, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus marți, la o conferință de presă, că Rusia este dispusă să negocieze garanții de securitate "pentru țara care acum se numește Ucraina", dar prioritatea sa în viitoare negocieri cu SUA va fi crearea unei noi arhitecturi de securitate în tot spațiul eurasiatic, cu stabilirea rolului Rusiei în viitorul sistem de securitate european, după ce puterile occidentale au folosit în ultimii ani Ucraina ca instrument pentru a slăbi Rusia, reafirmând că Moscova se opune extinderii NATO, așadar inclusiv aderării Ucrainei la această organizație, care este cerută insistent de Zelenski.
