Cei care ajung mai târziu decât era prevăzut la diferite acţiuni sunt, în general, mai optimişti şi din această cauza îşi supraestimează capacitatea de a duce la îndeplinire obligaţiile într-un anumit interval de timp. Această atitudine îi ajută să facă mai multe lucruri simultan şi poate avea unele avantaje pe termen lung, dar poate avea şi urmări imediate nedorite pentru oamenii care „nu pot aprecia corect durata” unor activităţi, scrie emaramureş.ro.
Există studii ştiinţifice care au arătat că „lipsa de punctualitate este înnăscută şi că această problema ar putea fi adânc încrustată în lobii creierului”, afirmă Diana DeLonzor, menţionând însă că se pot face eforturi pentru corectarea acestei trăsături.
Specialişti de la Universitatea San Diego din SUA au observat o legătură între nepunctualitate şi personalităţile de tip B, adică acelea care au tendinţa de a privi lucrurile în general, fără a da prea mare atenţie detaliilor, şi pentru care viitorul apare că o oferta plină de posibilităţi. Este o tendinţa cu efecte pozitive în planul sănătăţii fizice şi mentale, dar care trebuie ponderată mai ales în ţări precum Germania sau SUA, în care lipsa de punctualitate este considerată o dovadă de impoliteţe sau că o încălcare a eticii muncii, aminteşte autoarea cărţii „Never Be Late Again”.