"Vreau să reiterez, încă o dată, faptul că sistemul nu este prevăzut pentru situaţii de urgenţă şi nu putea în niciun caz să localizeze semnalul transmis de acea aeronavă", a declarat, joi, şeful Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR), Petre Tobă.
Întrebat de ce nu s-a comunicat până acum acest lucru, Petre Tobă a spus că prima dată, la solicitarea transmisă către IGPR, de la nivelul conducerii Ministerului Afacerilor Interne, s-a decis să se dea un comunicat în care să se explice care sunt prevederile legale de folosire a acestui sistem.
"Noi am prezentat - pentru că aşa au fost şi solicitările - care este cadrul legal de folosire uzuală a acestui sistem. De altfel, sistemul a fost achiziţionat special, pe un fond european, pentru identificarea principalilor suspecţi care au comis infracţiuni grave, iar aceasta este destinaţia pentru care a fost achiziţionat. Acum v-am explicat că, inclusiv din punct de vedere tehnic, sistemul nu ar fi putut să facă această localizare", a precizat Petre Tobă.
Şeful Poliţiei Române a mai spus că în intervenţia din Munţii Apuseni au fost implicaţi peste o sută de poliţişti, 20 de echipaje speciale, echipe canine care au plecat de la "şcoala de câini de la Sibiu" pentru a sprijini activitatea de căutare.
"După cum foarte bine cunoaşteţi, echipa de cercetare de la faţa locului a fost una a Inspectoratului General al Poliţiei Române", a precizat Petre Tobă. Întrebat de unde au primit poliţiştii trimişi în teren informaţii de localizare a aeronavei, Petre Tobă a spus că întreaga activitate la nivel teritorial a fost coordonată de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, care are atribuţii în astfel de situaţii.
"Poliţia Română este o unitate de sprijin. Noi am sprijinit cu efective, cu autospeciale, cu echipele de specialişti de la criminalistică, cu echipajele canine, pentru a putea identifica, eventual a găsi mai uşor locul în care s-a prăbuşit această aeronavă", a adăugat Petre Tobă.
Şeful Poliţiei Române a mai spus că la cercetarea la faţa locului au participat şi specialişti de la Ministerul Transporturilor, din Inspectoratul Aeronautic Român. "Cercetarea la faţa locului a durat câteva ore bune, opt, nouă, chiar zece ore, a fost o cercetare foarte completă. Cercetarea la faţa locului a fost finalizată, ulterior s-a dat aprobare, de către procurorii de caz. Şi aici vreau să subliniez că la faţa locului au fost şi patru procurori de la Parchetul Curţii de Apel Alba Iulia, care au făcut personal cercetarea la faţa locului. Atunci când cercetarea la faţa locului a fost încheiată, s-a permisa ridicarea aeronavei de la locul tragediei", a precizat Petre Tobă.
Întrebat cum comentează informaţiile că trupul neînsufleţit al lui Adrian Iovan a rămas la locul accidentului mai multe ore după plecarea criminaliştilor, Petre Tobă a spus că cercetarea la faţa locului a fost făcută a doua zi, când acolo nu mai era niciuna dintre cele şapte persoane aflate în aeronavă.
"Criminaliştii au fost şi au efectuat cercetarea la faţa locului a doua zi. Nu se mai pune problema ca atunci să mai fi rămas vreo persoană", a precizat Tobă. Poliţia Română arăta marţi, într-un comunicat de presă, că nu a folosit sistemul de localizare a terminalelor GSM în timpul operaţiunii de salvare a echipajului din avionul prăbuşit în Munţii Apuseni pe motiv că aparatura de acest gen poate fi folosită doar pentru localizarea infractorilor, pe baza unor autorizaţii emise de judecători.
"Sistemul de localizare a terminalelor GSM poate fi folosit doar în baza autorizării magistraţilor, în instrumentarea cauzelor penale, pentru localizarea terminalelor GSM folosite de principalii suspecţi de comiterea unor infracţiuni grave", precizat IGPR în comunicatul citat.
Potrivit sursei citate, sistemul a fost achiziţionat în 2013, în urma unui proiect finanţat din fonduri europene, prin mecanismul OLAF Hercules2 de Asistenţă Tehnică, în vederea întăririi capacităţii de luptă a unităţilor de poliţie împotriva criminalităţii economico-financiare
Reprezentanţii IGPR precizau că sistemul poate fi folosit în vederea localizării persoanelor urmărite în temeiul legii, precum şi a celor dispărute în condiţii suspecte, "care fac obiectul unor cauze penale".
"Sistemul este folosit potrivit prevederilor art. 91 ind. 4 şi art 493 ind. 1, din Codul de Procedură Penală", mai arăta IGPR.
Potrivit articolului 91, indice 4 din Codul de procedură penală, "convorbirile sau comunicările interceptate şi înregistrate care nu privesc fapta ce formează obiectul cercetării sau nu contribuie la identificarea ori localizarea participanţilor, se arhivează la sediul parchetului, în locuri speciale, în plic sigilat, cu asigurarea confidenţialităţii şi pot fi transmise jdecătorului sau completului învestit cu soluţionarea cauzei, la solicitarea acesteia. La soluţionarea definitivă a cauzei, acestea vor fi şterse sau, după caz, distruse de către procuror, încheindu-se în acest sens un proces-verbal".
Precizările Poliţiei Române au fost transmise în contextul controverselor legate de localizarea victimelor accidentului aviatic produs luni în Munţii Apuseni.
Pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion şi-au pierdut viaţa după ce un avion de mici dimensiuni de tip BN2, la bordul căruia se afla un echipaj medical, a aterizat forţat, luni după-amiază, într-o zonă muntoasă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, la graniţa judeţelor Cluj şi Alba.
În urma accidentului, au fost răniţi copilotul Răzvan Petrescu şi patru medici - Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul "Sf. Maria" şi Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuş, judeţul Bihor.
