„În urmă cu câteva zile, Consiliul Naţional al Elevilor, unica structură de reprezentare a elevilor din România, a lansat o consultare referitoare la pierderile pe plan educaţional resimţite după pandemie, la care au participat peste 11.000 de respondenţi. În urma centralizării rezultatelor, reprezentanţii elevilor au redactat un raport cu propuneri şi recomandări, pe care îl vor folosi în dialogul cu Ministerul Educaţiei. Conform rezultatelor consultării, se poate constata faptul că aproape trei sferturi (74,5%) dintre elevi consideră că şcoala online nu a fost la fel de calitativă ca cea faţă în faţă, iar 82,9% dintre elevi consideră că nu au putut asimila materia în aceeaşi măsură precum dacă ar fi fost la şcoală fizic”, anunţă Consiliul Naţional al Elevilor.
Printre problemele semnalate de cei peste 11.000 de respondenţi, se află : oboseala (58.2%); calitatea transmisiunii (52.1%); modul de predare (43.1%); neînţelegea materiei (41.3%); imposibilitatea de a se exprima (23.9%); lipsa mijloacelor tehnice (23.9%); incertitudinea (18.4%); neorganizarea orelor (14.3%). În acest caz, elevii au putut selecta mai multe variante de răspuns.
Mai mult de jumătate din respondenţi (50,7%) consideră că materia a fost integral parcursă doar la unele obiecte de studiu, în timp ce 45% susţin că aceasta a fost atinsă în totalitate. Totuşi, 4,3% dintre respondenţi au apreciat că informaţia nu a fost parcursă integral la nicio disciplină.
De asemenea, peste două treimi (70,9%) dintre respondenţi au declarat că orele suplimentare de recuperare a materiei ar fi utile în parcursul lor educaţional, deşi această posibilitate este rar promovată în spaţiul şcolar, sub forma cursurilor remediale.
Din totalul respondenţilor, 11% sunt elevi de gimnaziu, iar 89% sunt elevi de liceu: 10% din clasa a IX-a, 28,1% din clasa a X-a, 28,6% din clasa a XI-a şi 22,3% din clasa a XII-a.
În acest sens, având în vedere rezultatele consultării, Consiliul Naţional al Elevilor a formulat o serie de propuneri şi recomandări:
• organizarea de testări iniţiale standardizate la nivel naţional, pentru toate clasele, în primele săptămâni ale anului şcolar 2021-2022, pentru a evalua în mod obiectiv lipsurile acumulate în timpul şcolii online la materiile de examen/de profil. Respectivele evaluări ar trebui corectate de profesorii de la clasă, care, în baza rezultatelor, să sprijine elevii în participarea la orele remediale, dar şi să aplice strategii individuale de recuperare a materiei;
• extinderea programului de ore remediale, astfel încât să aibă acces la acest tip de cursuri orice elev care doreşte, nu doar cei aflaţi în diverse situaţii de risc. Astfel, este necesar ca profesorul să comunice deschis cu elevul, să dezvolte un mecanism eficient de feedback şi să observe ce conţinuturi nu au fost acoperite în ultimii doi ani şcolari, pentru a şti pe ce paliere este necesară o livrare specifică a informaţiei;
• reglementarea scenariilor de funcţionare a unităţilor de învăţământ, prin ordin comun al Ministerului Educaţiei şi al Ministerului Sănătăţii, până la sfârşitul lunii august, astfel încât şcolile să aibă răstimpul necesar în vederea pregătirii începutului noului an şcolar. Astfel, este necesară respectarea scenariilor de la nivel local, în aşa fel încât fiecare şcoală să poată decidă scenariul după care funcţionează (fizic/online), în baza principiului descentralizării, fără să depindă de aprobarea altor entităţi (ISJ, CJSU, DSP etc.);
• dotarea şcolilor cu materiale sanitare suficiente, cu teste rapide antigen de detectare a COVID-19, dar şi înfiinţarea centrelor de vaccinare în unităţile de învăţământ;
• dotarea şcolilor cu dispozitive digitale necesare şcolii online, mai ales în contextul posibilităţii reluării scenariului hibrid, în care o parte dintre elevi sunt în clasă, iar o parte sunt în mediul online. În acest sens, autorităţile au obligaţia de a asigura un învăţământ echitabil şi calitativ indiferent de modalitatea de învăţare, însă fără ca elevii să simtă diferenţe majore sau să fie discriminaţi în vreun fel.
