În primul rând, vor crește emisiile de carbon. În ultimele decenii, pădurile și oceanele au absorbit mai mult de jumătate din toate emisiile de carbon. Dar pădurile se micșorează, iar oceanele prezintă semne de saturație, potrivit studiilor recente. Rolul lor de burete pentru dioxidul de carbon s-ar putea să slăbească.
Apoi, vor fi metanul și CO2 prinse în permafrost - solul înghețat permanent din Rusia sau Canada. Cantitatea aflată aici echivalează cu aproximativ cincisprezece ani de emisii umane.
În caz de decongelare, aceste gaze odată eliberate - pentru moment în cantitate neglijabilă - ar accelera încălzirea.
Apoi, o încălzire medie cu 3° C ar putea condamna 40% din pădurile tropicale din Amazon. Iar incendiile, care nu au fost luate în considerare în acest model, ar putea accelera acest fenomen.
Gheața va fi și ea mai puțină. Această oglindă albă de la poli absoarbe acum 80% din radiațiile solare. Iar odată cu topirea gheții din mare, încălzirea se va accelera.
Dar când se va topi gheața din Antarctica și Groenlanda? Din estimările specialiștilor, aceasta se va produce când temperatura medie va crește cu încă + 1 ° C, + 3 ° C.
În orice caz, eliberarea în oceane a unor cantități uriașe de apă dulce va avea consecințe devastatoare: două treimi din metropolele lumii sunt situate la mai puțin de 10 de metri deasupra nivelului mării, ca și câmpiile agricole din care se hrănesc. Topirea ghețurilor din vestul Antarcticii și Groenlandei ar duce la o creștere a nivelului mării cu 13 metri.
Și aici vine efectul de domino. Toate aceste mecanisme sunt interconectate, potrivit autorilor studiului. Aceste evenimente în cascadă ar putea pur și simplu să împingă sistemul Pământului într-un nou mod de operare.
Iar planeta – spun specialiștii – n-ar mai putea găzdui, în acest caz, mai mult de un miliard de oameni.
