Pierderea controlului asupra gigantului petrolier s-a făcut în timpul premierului Adrian Năstase, chiar în timpul negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană.
Cine controlează Petrom controlează economia, controlează și politica, a fost declarația lui Adrian Năstase, în momentul în care s-a vândut compania strategică. Pe 23 iulie 2004 la palatul Victoria s-a finalizat privatizarea gigantului Petrom și s-a semnat contractul în favoarea companiei austriece OMV. Prin această privatizare statul Român a luat 669 de milioane de euro pentru 33 la sută din acțiuni, iar operațiunea a fost urmată de o majorare de capital de 830 de milioane de euro, la finalul acestei scheme OMV a devenit acționar majoritar, iar România a pierdut controlul companiei.
Privatizarea Petrom din 2004 rămâne cea mai controversată decizie luată de statul român, deși la momentul vânzării către OMV, firma avea pierderi de 280 de milioane de euro și peste 50 de mii de angajați. Specialiștii au arătat de mai multe ori că această decizie a fost una extrem de păguboasă pentru că s-au vândut resursele țării către statul austriac.
Înainte de privatizare Petrom se putea lăuda cu:
Rafinăriile Arpechim Pitești și Petrobrazi Ploiești,
612 stații de carburanți, din care o treime aduse la standarde europene,
146 de depozite,
1.540 de cisterne rutiere,
1.470 de vagoane,
15 mii de kilometri de conducte de petrol și gaze,
13.856 de sonde petroliere și lichidități de 160 de milioane de euro.
Prin acest contract semnat de Adrian Năstase chiar înainte de aderarea la Uniunea Europeană, statul a concesionat aproape toate rezervele de gaze și țiței și s-a angajat să nu majoreze redevențele timp de 10 ani.
Unul dintre jucătorii cheie de pe piața petrolului, Ovidiu Tender a dezvăluit că doar țițeiul din pământ valora peste 5 miliarde de euro.
„La vremea respectivă, Petromul avea rezerve cunoscute de 1 miliard de barili de țiței. La prețul de atunci al țițeiul, la condițiile geologice din România și la ceea ce se întâmpla aici, se putea vinde țițeiul cu 10 dolari barilul.
Deci numai țițeiul din pământ, la vremea respectivă, valora 10 miliarde de dolari. Înainte de privatizare cu un an sau doi, chiar compania OMV a venit în România, la Petrom. S-a oferit pentru 80 de stații de benzină, pentru 80 de benzinării pe care voia să le cumpere, 80 de milioane de dolari. Deci 1 milion de dolari pe benzinărie. Petromul avea, din câte îmi aduc aminte la vremea respectivă, vreo 800. Deci valoarea distribuției era ușor încă 800 de milioane”, a spus omul de afaceri într-un interviu din 2019.
Privatizarea Petrom a fost anchetată în Parlament, iar aleșii au cerut renegocierea contractului păgubos. De asemenea, în urma anchetei s-a ajuns la concluzia că statul a pierdut peste 4 miliarde de euro. S-a ajuns la acest prejudiciu pentru că taxele de exploatare, dar și redevențele au rămas neschimbate până în 2014.
În acest moment OMV Petrom are peste 11 mii de angajați și o capacitate de rafinare mai mică, după ce rafinăria Arpechim a fost închisă.
O altă lovitură dată României de către OMV a fost în acest an, când grupul austriac a anunțat că gazele extrase din platforma de la Neptun Deep vor ajunge în Germania.
