_d649cfd629.jpg)
Şef al Secţiei de Neurologie din cadrul Spitalului Slatina, medicul Renică Diaconescu a explicat cum tromboliza salvează vieţi. Pentru demersul său, el a primit distincţia de cetăţean de onoare al municipiului oltean.
„Sunt mişcat. Sunt onorat şi în acelaşi timp am o responsabilitate care mi se pare mai mare, o responsabilitate care mă încarcă cu acest premiu, cu această distincţie. Ce înseamnă tromboliza? Este o paradigmă să ştii că viaţa, destinul tău, poate fi schimbată în câteva ore de un om pe care nu l-ai cunoscut niciodată, iar acel om este doctorul care te aşteaptă acolo”, a afirmat medicul.
Rămas fără finanţare după ce Ministerul Sănătăţii a tăiat fondurile, programul de tromboliză continuă la Slatina datorită autorităţilor judeţene care au ales să-l finanţeze.
„Este o realizare pe care am făcut-o cu ajutorul managerului spitalului pentru că banii s-au terminat foarte repede în programul nostru. M-am zbătut ca acest program să fie pe întreaga ţară, dar într-o parte a reuşit, în alta nu. Noi ne-am bucurat de un manager care ne-a întins mâna şi care ne-a dat bani pentru că se terminaseră medicamentele de tromboliză. Astfel, am putut să continuăm şi să depăşim celelalte spitale judeţene din zonă şi am devenit spitalul regional de tromboliză”, a mai declarat Renică Diaconescu.
Ce este tromboliza
Tromboliza intravenoasă este eficientă pentru tratamentul pacienţilor cu accident vascular cerebral ischemic acut în primele patru ore şi jumătate de la debutul simptomatologiei în absenţa contraindicaţiilor.
Tromboliza constă în injectarea continuă în perfuzie, timp de o oră, a unei substanţe fibrinolitice (Actilyse), în doză calculată în funcţie de greutatea pacientului.
Procedura de tromboliză intravenoasă este contraindicată anumitor categorii de pacienţi, printre care cei cu patologie cerebrală - hemoragie cerebrală în antecedente, intervenţie neurochirurgicală în ultimele 3 luni, tumoră cerebrală-, patologie cardiovasculară - disecţie de aortă, endocardită infecţioasă, patologie gastrointestinală - hemoragie gastrointestinală recentă, varice esofagiene, pancreatită acută, cancer gastrointestinal neoperat, dar şi pacienţilor care urmează tratament cu anumite anticoagulante orale.
Substanţa administrată poate ajuta la dizolvarea cheagului de sânge format şi la restabilirea circulaţiei sangvine, astfel încât ţesutul cerebral parţial ischemiat – adică ţesutul cerebral care a suferit, într-un procent mai mare sau mai mic, consecutiv blocajului - să nu se mai necrozeze. În urma administrării acestui tratament cresc şansele pacientului de a evolua fără sechele. Astfel, se poate obţine o evoluţie mai rapidă spre ameliorare a paraliziei, a tulburărilor de vorbire sau a altor semne.
„Am vibrat atunci când, la Viena, echipa de neurologie a Spitalului Slatina a câştigat premiul al doilea”
Medicul a povestit că se mândreşte cu spitalul şi cu activitatea sa la unitatea medicală din Slatina.
„Cel mai mult, însă, am vibrat atunci când la Viena, la un congres mondial, echipa de neurologie a Spitalului Slatina a câştigat premiul al doilea. Şi rula acolo, pe afişajul electronic, «Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina». Şi aşteptam de fiecare dată să mai apară o dată, să-l mai văd o dată, mi se părea că este ceva ireal. Atunci, un coleg englez m-a întrebat unde este spitalul ăsta. I-am explicat că este lângă Craiova, un spital clinic puternic. Când m-a întrebat dacă este mai mare decât Craiova, i-am spus «da, este mai mare decât Craiova». Şi trebuie să-l facem mai mare decât Craiova”, a mai povestit Renică Diaconescu.
El şi-a exprimat bucuria pentru dotările şi condiţiile din Spitalul Slatina care l-au făcut atractiv pentru tinerii medici.
„Am vibrat pentru acest oraş, cu aducerea tomografului, care a fost urmată de Consiliul Judeţean, care a adus încă un tomograf şi un RMN. Spitalul Slatina, într-adevăr, se ridică, dar valoarea spitalului nu creşte prin aparatură, ci pentru că a fost deschis spre tineri care termină facultatea şi cărora le-a crescut apetitul pentru Slatina. Absolvenţii din Craiova, Bucureşti şi din altă parte vor aici, pentru că aici se poate însămânţa ceva mult mai valoros decât în altă parte”, a mai spus medicul.
Renică Diaconescu a conchis vorbind despre fiul său care, deşi i-a urmat paşii alegând profesia de medic, a ales să devină chirurg cardio-vascular şi nu neurolog precum tatăl său.
„Eu mi-am dorit foarte mult... Destinul cu mine, în copilărie, n-a fost foarte generos şi a trebuit să-l iau pe cont propriu, să muncesc ca să câştig, pas cu pas, respectul oamenilor şi să-mi pun profesia în slujba lor. Anul acesta, băiatul meu a dat rezidenţiatul şi i-aş fi dorit foarte mult să facă neurologie. N-a vrut, şi-a ales chirurgie cardio-vasculară. Probabil că şi el vrea să-şi ia destinul pe cont propriu”, a afirmat Diaconescu.
Autor: Ionuţ Jifcu
