_e9b53c7484.jpg)
Rusia va "consulta" populaţia pentru a stabili frontierele regiunilor anexate Herson şi Zaporojie, în sudul Ucrainei, a declarat luni presei purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit AFP, citată de Agerpres.
Totodată, Kremlinul a declarat că favorizează o "abordare echilibrată" a problemei armelor nucleare, nu bazată pe emoţii, după ce un aliat-cheie al preşedintelui Vladimir Putin a cerut în weekend ca Rusia să folosească o \"armă nucleară de mică putere\" în Ucraina, notează Reuters.
"Vom continua să consultăm populaţia acestor regiuni", a declarat Peskov, întrebat dacă Rusia va anexa regiunile respective în totalitate sau doar părţile pe care le ocupă.
Preşedintele rus Vladimir Putin a oficializat anexarea regiunilor Herson şi Zaporojie, precum şi Doneţk şi Lugansk, în estul Ucrainei, în cadrul unei ceremonii, vineri, 30 septembrie, într-o mega-ceremonie, la Kremlin.
Cât controlează rușii în realitate din teritoriile ocupate în sud-estul Ucrainei, după 7 luni de război
Regiunile Doneţk şi Lugansk au fost anexate în totalitatea lor, Moscova recunoscând suveranitatea regimurilor separatiste proruse la sfârşitul lunii februarie, chiar înaintea declanşării ofensivei ruse în Ucraina. Dar Kremlinul a indicat săptămâna trecută că este nevoie de "clarificarea" frontierelor regiunilor Herson şi Zaporojie.
Potrivit think tank-ului american ISW (Institute for the Study of War), Moscova controlează 72% din suprafaţa regiunii Zaporojie şi circa 88% din cea a Hersonului, inclusiv capitala sa omonimă.
Rusia a organizat în grabă aşa-zise „referendumuri” în cele patru regiuni, denunţate vehement de Kiev şi de SUA, UE și NATO. Totul a avut loc în tipul unei contraofensive neașteptate a ucrainenilor, care au început să avanseze sigur în teritoriile cucerite invadate și de ruși la începutul războiului. Armata rusă s-a retras deja, de la începutul lunii septembrie, de pe mii de kilometri pătrați.
„Preferăm să ne limităm la evaluări echilibrate şi obiective", a anunțat Dmitri Peskov, adăugând că liderii regiunilor au dreptul de a-şi exprima punctul de vedere.
Dmitri Peskov a mai spus că baza pentru orice utilizare a armelor nucleare este stabilită în doctrina nucleară a Rusiei.
Aceste principii directoare permit utilizarea armei nucleare - sau a unei alte arme de distrugere în masă - dacă astfel de arme sunt folosite împotriva Rusiei sau dacă statul rus se confruntă cu o ameninţare existenţială, fie aceasta şi cu arme convenţionale.
"Nu pot exista alte considerente atunci când vine vorba despre aceasta", a declarat Peskov.
Kremlinul a dat clar de înţeles că această protecţie nucleară se extinde şi la cele patru regiuni din Ucraina în curs de anexare oficială de către Moscova.
Putin a avertizat Occidentul în urmă cu două săptămâni, pe 21 septembrie, că "nu blufează" când spune că Rusia este pregătită să folosească arme nucleare pentru a-şi proteja teritoriul. Vineri, la anunțul oficial, și al semnării, al enxării celro patru regiuni din Ucraina, Putin a declarat că SUA au creat un "precedent" prin lansarea de bombe nucleare asupra Japoniei la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial.
Kadîrov a fost instalat în funcţia de preşedinte cecen de către Putin în 2007 pentru a exercita controlul asupra unei regiuni autonome al cărei popor a luptat în războaie sângeroase cu Moscova de-a lungul anilor 1990 şi începutul anilor 2000 pentru independenţă.
El a pus la dispoziţia Moscovei forţe cecene pentru a sprijini Rusia în campania militară în Ucraina, iar criticile sale la adresa conducerii militare, după ce Rusia s-a retras din bastionul său din Liman (regiunea Doneţk), au fost unele dintre cele mai tranşante de la începutul conflictului, care durează deja de şapte luni.
Rusia amenință din nou după cererea oficială la NATO a Ucrainei - Anunț despre folosirea armelor nucleare
În acelaşi timp, Kremlinul a declarat luni că „monitorizează îndeaproape” situaţia legată de dorinţa Ucrainei de a adera la NATO, după ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut apel la o aderare rapidă la alianţă, transmite EFE.
"Urmărim cu multă atenţie această decizie. Reamintim că tocmai orientarea Ucrainei către NATO şi confirmarea viitoarei apartenenţe la Alianţa Nord-Atlantică a fost unul dintre motivele operaţiunii militare speciale ruse", a declarat Dmitri Peskov, remarcând că ţările NATO au reacţionat „diferit” la recentele declaraţii ale Kievului.
"Există ţări care susţin aderarea rapidă a acesteia, iar altele nu. În orice caz, toate evocă principiul consensului", a spus el.
Secretarul general al NATO - Jens Stoltenberg a anunțat, tot la sfârșitul lunii trecute, că „respectă dreptul Ucrainei de a adera la Alianță” și că în prezent „ne concentrăm pe ajutorul dat în război”.
Și secretarul de stat american Antony Blinken a declarat săptămâna trecută că uşile NATO "rămân deschise" pentru Ucraina, dar a reamintit Kievului că există un proces de urmat pentru a deveni membru al alianţei.
Însă Blinken a evitat să răspundă la întrebarea dacă ţara sa ar susţine o procedură de urgenţă pentru aderarea Ucrainei la NATO, cum este cea urmată de Suedia şi Finlanda în acest an.
Ucraina a semnat oficial cererea de aderare la NATO vineri, 30 septembrie, chiar în ziua oficializării lui Putin de anexare ilegală a celor patru teritorii la Rusia, ca răspuns la acțiunea președintelui rus.
