Steven Taylor, autorul "The Psychology of Pandemics", și profesor de psihiatrie la Universitatea British Columbia, susține că „pentru o minoritate nefericită de oameni, probabil 10-15%, viața nu va reveni la normal”, și asta ca urmare a impactului pandemiei asupra sănătății lor mintale, scrie BBC.
Black Dog Institute din Australia, o organizație independentă de cercetare în domeniul sănătății mintale, și-a exprimat, la rândul său, îngrijorarea cu privire la „o minoritate semnificativă care va fi afectată de anxietate pe termen lung”.
Ce ne învață istoria?
Unul dintre motivele pentru care psihologii sunt îngrijorați de potențialul impact pe termen lung al Covid-19 sunt insight-urile pe care le avem din pandemiile anterioare, precum și din urgențele naționale.
Unul dintre exemplele pe care le avem în acest sens este cel al epidemiei SARS din 2003, care a fost ulterior asociată cu o creștere cu 30% a sinuciderilor la persoanele cu vârsta peste 65 de ani.
Măsuri restrictive precum carantina, care sunt necesare pentru a minimiza răspândirea virală, pot avea un impact psihologic negativ, cauzând simptome de stres post-traumatic, depresie și chiar insomnie. Pierderea locurilor de muncă și luptele financiare din timpul unei perioade de recesiune economică la nivel global au fost asociate, la rândul lor, cu o efecte pe termen lung asupra sănătății mintale.
„Din punct de vedere istoric, efectele negative ale dezastrelor asupra sănătății mintale impactează mute persoane și durează mult mai mult decât efectele asupra sănătății”, explică Joshua C Morganstein, asistent director la Centrul pentru Studiul Stresului Traumatic din Maryland, SUA.
Un alt exemplu din care avem ce învăța este cel al impactului accidentului nuclear de la Cernobîl/Ucraina (26 aprilie 1986).
Cercetătorii au descoperit că două decenii mai târziu, primii respondenți au unei cercetări realizate după ce acesta a avut loc au prezentat rate crescute de depresie și tulburare de stres post-traumatic (PTSD).
Aceștia au ajuns la concluzia că efectele asupra sănătății mintale au fost cea mai semnificativă consecință a dezastrului de la Cernobîl, care a dus la mii de decese și a afectat profund economia regiunii.
În mod similar, cercetările sugerează că problemele de sănătate mintală, în special stresul psihologic și PTSD, au rămas o problemă pentru persoanele care și-au pierdut casele în timpul uraganului Katrina din New Orleans, la cinci ani după dezastrul din 2005.
Ce probleme pe termen lung vor fi associate Covid-19?
În ceea ce privește pandemia de Covid-19 care a izbucnit la finalul anului trecut în provincia Wuhan din China și care încă își face simțită prezența la nivel global, la modul cel mai serios, psihologii consideră că problemele de sănătate mintală sunt cele mai susceptibile să dureze pe termen lung, TULBURAREA OBSESIV-COMPULSIVĂ (OCD) fiind prinicipala dintre ele.
Cauzele, spun aceștia, sunt legate de faptul că OCD apare dintr-o interacțiune între gene și factorii de mediu. „Pentru persoanele cu predispoziție genetică către unele forme de OCD (adică obsesii legate de o posibilă contaminare și tendință permanentă de curățenie – n.r.), stresul cauzat de Covid-19 este susceptibil să declanșeze sau să înrăutățească OCD”, spune Steve Taylor.
„Unii dintre acești oameni vor deveni agrofobi cronici, cu excepția cazului în care primesc un tratament adecvat”, a arătat acesta.
Alături de OCD, care este o manifestare a anxietății, „ANXIETATEA GENERALĂ este, de asemenea, o problemă foarte importantă de sănătate mintală de care trebuie să se țină cont”, afirmă Yuko Nippoda, psihoterapeut și purtător de cuvânt al Consiliului pentru Psihoterapie din Marea Britanie.
„Există o mulțime de persoane care deja suferă de anxietate în societatea noastră modernă, dar din cauza acestei boli mortale (infecția cu noul coronavirus - n.r.), persoanele care tind să se simtă mai ușor anxioase vor continua să simtă acest lucru și starea lor de sănătate se poate agrava”, spune ea.
"Chiar și atunci când pandemia Covid se va termină, unii oameni ar putea fi anxioși peste măsură, din cauza amenințării apariției unei posibile tulpini a virusului", a adăugat aceasta.
De parcă asta nu ar fi tot, una dintre principalele provocări odată ce această pandemie va lua sfârșit va fi IEȘIREA din IZOLAREA SOCIALĂ cauzată de lockdown.
Singurătatea cronică provocată de izolarea socială sau „LIPSA DE SENS” în viață în timpul pandemiei este o altă preocupare majoră.
Unii oameni s-au trezit involuntar cu mai puține conexiuni strânse în epoca distanțării sociale și ar putea fi dificil să își reconstruiască relațiile cu oamenii din jurul lor. Alții s-au retras în mod deliberat din lumea exterioară pentru că doar așa au considerat că pot avea parte de „un sentiment de siguranță” și le poate veni greu mai apoi să reia interacțiunea socială.
„Când oamenii se confruntă cu un sentiment de stres în lumea exterioară, se pot desprinde de lumea respectivă. Odată ce vor experimenta această detașare, ar putea fi dificil pentru ei să iasă în lume și să socializeze cu ceilalți”, explică psihoterapeutul de origine japoneză.
Specialiștii atrag, totodată, atenția asupra faptului că stresul provocat de traiul în vremuri de COVID-19 va avea cel mai probabil un impact asupra sănătății mintale mai mare în cazul persoanelor care au avut experiențe de viață dureroase în trecut. „S-ar putea declanșa amintirea traumei în mod conștient și inconștient, ceea ce vă poate afecta. În acest caz, condițiile de sănătate mintală pot avea efecte pe termen lung, și pot deschide drumul spre traumă,” a mai spus Nippoda.
