Inevitabil, resorturile economice împing Germania mereu și mereu spre Est. Germania are o nevoie de vitală să absoarbă resursele Estului, pentru ca economia ei să duduie. Rusia, la rândul ei, este la fel de inevitabil împinsă, cel puțin din rațuni comerciale, spre Vest. Iar cele două puteri, a Berlinului și a Moscovei, se întâlnesc și pactizează în statele tampon din estul Europei și din vestul Rusiei. Acestea fiind sacrificate.
În preajma celui de-al Doilea Război Mondial, sacrificarea Estului a fost amplă, brutală și a presupus sfârtecări teritoriale. Germania a ocupat Austria, Cehoslovacia, a anexat o parte a Poloniei și a forțat alte state, cum sunt Ungaria și România, să-i devină aliate. Pentru România, de pildă, prețul acestei alianțe cu Germania a fost cedarea fără luptă a Ardealului de Nord.
Rusia, la rândul ei, a sfârtecat o parte din Polonia și a ocupat în baza unui ultimatum Basarabia și Bucovina de Nord.
Cheia pentru toată desfășurarea de forțe premergătoare celui de-al Doilea Război Mondial a fost nevoia Germaniei de a avansa spre Est și nevoia Rusiei de a avansa spre Vest, ambele necesități fiind concretizate în așa numitul Pact Ribbentrop-Molotov, care niciodată până în prezent nu a fost condamnat de către Moscova. Ce se întâmplă azi din aceeași perspectivă?
Toate semnalele pe care le avem indică, la cel mai înalt grad, pericolul reizbucnirii unui război în Europa. Niciodată până în prezent, cu excepția crizei rachetelor, Războiul Rece dintre Rusia și statele occidentale nu a cunoscut cote atât de ridicate. Și, la fel ca și atunci, preludiul este dat de un pact blestemat. Care împarte economic Europa în două. Între doi poli de putere. Moscova și Berlinul. Iar nota de plată este achitată de Europa de Est.
Editorialul integral îl puteţi citi AICI.