Curiosity a rămas singurul rover activ de pe Marte, după ce NASA a pierdut legătura cu Opportunity, roverul care a împlinit 15 ani de când se află pe Planeta Roșie. Însă, Curiosity s-a dovedit a fi la fel de eficient.
În plus, accelerometrul roverului poate fi folosit, în același timp, și ca gravimetru, adica ca instrument care poate măsura gravitația. Astfel, NASA a măsurat densitatea rocilor de la baza muntelui Sharp și a aflat că ea ar fi formate din praf și nisip.
NASA a elucidat misterul muntelui de 4,500 de metri de pe Marte
„Craterele sunt gropi mari în sol, deci sunt un loc foarte bun pentru ca sedimentele să se poată acumula", explică Mackenzie Day, un profesor de la UCLA. În acest sens, oamenii de știință și-au pus două întrebări cu privire la formarea muntelui:
„Prima a fost craterul Gale plin până sus cu sedimente, apoi materia s-a erodat și a lăsat în urmă ce e acum Muntele Sharp? Iar a doua: este muntele Sharp ceva care s-a format în mijlocul craterului din materie care s-a depus din cauza vântului?", a mai declarat Mackenzie Day.
Însă, potrivit descoperirilor făcute de Curiosity, cea de-a doua teorie este cea corectă, iar datele care confirmă acest lucru sunt rocile de la baza muntelui care sunt slab comprimate, iar densitatea acestora este foarte mică.
Misiunea roverului Curiosity a început în august 2012 atunci când acesta a ajuns pe suprafața planetei Marte. Acesta și-a început aventura cu explorarea craterului Gale, un bazin cu diametrul de 154 de kilometri și un loc unde se crede că ar fi existat un lac, acum miliarde de ani, care ar fi susținut forme de viață.
Rezultatele furnizate de Curiosity confirmă presupunerea cercetătorilor și anume că bazinul a fost cândva plin cu apă, iar stratul de sedimente a crescut în timp pentru a forma în cele din urmă muntele Sharp, cu înălţimea de aproape cinci kilometri, aflat în centrul craterului.
