Mihaela Bilic, cunoscutul nutriționist a dezvăluit că mâncarea este „cea mai simplă plăcere” și tot ea ne face fericiți. Specialista susține că fiecare aliment pe care îl consumăm, este asociat mental cu o anumită experiență pe care am avut-o în viață, la un moment dat.
Într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook, Mihaela Bilic a scris:
„Mâncarea, cea mai simplă plăcere. Ați auzit de circuitul de recompensă? Este un mecanism care ne conduce viața, fiecare zi a existenței noastre are ca obiectiv obținerea stării de bine la nivel cerebral.
Nevoia de nutrienți, hidratarea, odihna, familia și chiar grijile financiare trec pe plan secundar în fața plăcerii. Suntem construiți pe plăcere, suntem atrași irezistibil de elementele sau lucrurile care ne plac. Ele activează în creier o zonă responsabilă de starea de bine și suntem liniștiți atunci când această zonă este stimulată corespunzător.
Plăcerea este un element esențial din viața noastră, fără ea nu putem funcționa - nici fizic, nici psihic. Unde este localizată plăcerea? În creier! Dacă facem o electroencefalogramă într-un moment de fericire, vedem zone din creier care se aprind și se luminează asemenea unor aripi de fluture.
Zona responsabilă de sistemul de recompensă acoperă arii corticale diferite ca suprafață de la o persoană la alta. Prin urmare doza de plăcere de care avem nevoie ca să fim satisfăcuți variază de la individ la individ”, și-a început ea postarea.
Ingredientul din bucătărie care poate provoca depresie. Toată lumea îl folosește
„Mâncarea ne face pe toți fericiți”
De asemenea, nutriționistul a mai spus că alimentele pe care le consumăm sunt asociate cu anumite trăiri sau experiențe ale noastre.
„Și nu doar cantitatea e variabilă, ci și stimulul declanșator. Fiecare dintre noi trebuie să-și identifice sursele de plăcere, nu funcționăm toți după aceeași “rețetă a fericirii”, ingredientele sunt diferite de la caz la caz, deși... mâncarea ne face pe toți fericiți! Ce înseamnă să ne placă un preparat?
Percepția gustului are loc în creier și este o combinație între stimulii de gust și de miros. Orice experiență gustativă are 2 componente: una anatomică, care înseamnă percepția celor 4 gusturi de bază-acru, amar, dulce, sărat și una emoțională, care corespunde cuvintelor îmi place/nu-mi place.
Fiecare aliment pe care îl băgam în gură este asociat mental cu o anumită trăire sau experiență avută în timpul degustării. Altfel spus, nu contează gustul real al unui produs, contează ce proiecție facem noi asupra lui. Gustul se formează în cap, nu în gură și nu ține de aliment, ci de persoană!
Indiferent de ADN-ul anatomic și de diversitatea stimulilor cu care venim în contact, educația gustului depinde de mediul în care am crescut și de contextul emoțional. Gustul se învață și se diversifică pe bază de experiențe alimentare plăcute! Memoria e mai importantă decât papila, când vine vorba de mâncare", a conchis nutriționista.
