Potrivit unui comunicat al DNA, Plăiaşu este acuzat de săvârşirea infracţiunii de instigare la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept sau reţinerea pe nedrept de fonduri europene în formă continuată.
În acelaşi dosar, instrumentat de Serviciul Teritorial Ploieşti al DNA, au mai fost deferiţi justiţiei Constantin-Mihai Matei, la data faptei şef al Centrului Local Târgovişte din cadrul APIA, şi Ştefan Stelea, la data faptei viceprimar al comunei Moţăieni din judeţul Dâmboviţa.
"Inculpatul Matei Constantin-Mihai, în calitate de şef al Centrului Local Târgovişte din cadrul APIA, la instigarea inculpatului Plăiaşu Gabriel, în calitate de lider local al unui partid politic şi deputat în Parlamentul României, l-ar fi ajutat pe inculpatul Stelea Ştefan, precum şi pe alte persoane să obţină fonduri europene, deşi cunoştea că aceştia nu îndeplineau condiţiile legale. Prin aceste demersuri, inculpaţii ar fi obţinut pe nedrept fonduri europene nerambursabile în cuantum de 41.646 lei, această sumă fiindu-i remisă ulterior inculpatului Plăiaşu Gabriel", se arată în comunicatul DNA.
Conform procurorilor, Gabriel Plăiaşu, în calitate de deputat şi membru al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, profitând de poziţia sa politică şi de relaţiile personale ar fi creat, în perioada 2010 - 2011, prin intermediul lui Constantin-Mihai Matei, un mecanism de fraudare a fondurilor europene acordate de APIA Dâmboviţa în cadrul schemelor unice de plată pe suprafaţă. În acest mecanism ar fi fost cooptaţi în special susţinători ai partidului, sumele astfel obţinute fiindu-i remise în totalitate parlamentarului.
"Astfel, inculpatul Plăiaşu Gabriel în cadrul unor întâlniri restrânse, desfăşurate în perioada 20.04.2010 - 23.12.2011 în diferite locaţii din municipiul Târgovişte, la care participau oameni de încredere, membri din teritoriu ai partidului respectiv, în baza datelor pe care le deţinea cu privire la acordarea fondurilor europene în cadrul schemelor de sprijin pe suprafaţă, i-ar fi determinat pe aceştia fie să folosească înscrisuri false în baza cărora să solicite la APIA acordarea de subvenţii în cadrul schemelor unice de plată pe suprafaţă (...), fie să proceseze cererile de plată (...), astfel încât respectivele cereri depuse de persoanele menţionate să fie aprobate, deşi acestea nu îndeplineau cerinţele legale şi conţineau date nereale", explică DNA.
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură s-a constituit parte civilă în procesul penal împotriva celor trei inculpaţi.
Dosarul a fost trimis pentru judecare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
