În admiterea sesizări formulate de Curtea de Apel Braşov - Secţia penală în dosarul nr. 2769/338/2022, respectiv Curtea de Apel Cluj - Secţia penală și de minori în dosarul nr. 2889/219/2022, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept, ICCJ a transmis că:
"În cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea condiţiei esenţiale ataşată elementului material al laturii obiective, aceea ca inculpatul să se fi aflat sub influenţa unor substanţe psihoactive, este necesar să se constate atât prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, cât şi aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacităţii de a conduce a autorului faptei.
Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală", se precizeaz[ ]n decizia ICCJ.
Completul de la Instanţa supremă a primit mai multe sesizări de la instanţe din ţară în legătură cu modul în care trebuie interpretată sintagma "persoana care conduce aflată sub influenţa unor substanţe psihoactive".
Controversele au apărut după ce tot mai mulţi şoferi s-au ales cu dosare penale pentru consum de substanţe interzise la volan, deşi luaseră medicamente uzuale sau spray nazal antialergic.
