Gălbenelele sunt plante erbacee anuale din familia Asteraceae având denumirea ştiinţifică de Calendula officinalis iar cea populară filimică, ochi galben, călinică, salomie, rujuliţă...
Această plantă cu origine neclară este foarte frecvent întâlnită în regiunile mediteraneene. Preferă zonele însorite dar nu este pretenţioasă fiind cultivată pe scară largă pretutindeni. Din mai până în septembrie (chiar noiembrie) putem vedea binecunoscutele sale flori de culoare galben-portocaliu, care au particularitatea de a se închide pe timp de noapte sau când se anunţă ploaie; se redeschid imediat ce soarele străluceşte pe cer; dacă rămân închise după ora 7 înseamnă că va ploua, scrie epochtimes-romania.com.
Calendula a fost folosită ca plantă ornamentală din cele mai vechi timpuri dar şi ca plantă medicinală datorită calităţilor sale terapeutice deosebite, de unde şi numele specific "officinalis"; prima menţionare a utilizării gălbenelelor in medicină datează din secolul al XII-lea şi îi aparţine lui Hildegard de Bingen.
Componenţii principali, printre care saponine, carotenoide, ulei volatil, flavonoizi, glicozizi flavonici, răşini, taninuri, substanţe amare etc., îi conferă plantei o serie de proprietăţi vindecătoare.
Calendula se remarcă astfel prin efectele sale antiinflamatoare, antibacteriene, antispastice, emenagoge, antifungice, coleretice şi colagoge, antitumorale, antiedematoase. De asemenea, stimulează imunitatea şi procesul de epitelizare a plăgilor.
În medicina populară gălbenelele au fost mult apreciate în tratarea şi îngrijirea pielii, cicatrizarea rănilor, în arsuri uşoare, eczeme, acnee, igiena oculară, ca remediu în gastrite, ulcerele gastrice şi duodenale, afecţiuni hepatobiliare, hemoroizi. Specialiştii o mai recomandă în dismenoreea primară, în cazul sindromului premenstrual manifestat prin oboseală sau tensiune nervoasă accentuată, cefalee de intensitate variabilă.
Se cunosc diverse forme de utilizare: infuzie, tinctură, unguente, spălături, comprese, ulei, loţiuni, cataplasme.
Infuzia, cu un gust uşor amărui, se poate prepara din 2 linguriţe gălbenele (fără receptacul) la o cană cu apă; se lasă 10 minute. Se beau 2 căni / zi, din care prima pe stomacul gol, iar cea de-a doua între mese.
Din 4 linguri de flori la o cană de apă se obţine o infuzie concentrată; se filtrează după 15 minute şi se aplică pe faţă sub formă de comprese, cu rol de activare a circulaţiei periferice.
În supuraţii cutanate de diverse etiologii se fac spălături locale cu tinctură de gălbenele, folosind 2 g la 80 ml apă fiartă şi răcită, apoi se pun comprese cu infuzie din 2 linguri de plantă la o cană de apă.
O infuzie obţinută din 10 g flori la 100 ml apă se foloseşte pentru spălături vaginale în infecţii şi inflamaţii ale aparatului genital feminin.
Gălbenelele mai au efect antirid, emolient, hidratează pielea şi ajută la atenuarea petelor maronii. Sunt recomandate pentru toate tipurile de ten şi în special pentru pielea sensibilă, uscată, crăpată sau iritată.
Din flori uscate lăsate la macerat în ulei de măsline (50 g pentru o jumătate de litru) putem prepara ulei de gălbenele, un excelent remediu pentru arsuri uşoare, iritaţii, roşeaţă, pentru îngrijirea pielii copiilor, datorită proprietăţilor antiinflamatoare, calmante, epitelizante.
Industria cosmetică are multe produse care au la bază extractele din gălbenele: măşti, loţiuni, creme, paste, şampoane, uleiuri.
Să nu uităm gama largă de produse din industria farmaceutică: unguente, apă de gură, creme, ulei, ovule, tincturi, unele produse antihistaminice pentru alergii cauzate de acarieni etc.
Gălbenelele au mai fost întrebuinţate ca înlocuitor al şofranului, ca un colorant alimentar şi pentru ţesături.
Pentru a beneficia de un somn odihnitor, petalele uscate pot fi presărate sub pat sau puse într-un sac de pânza sub pernă.
În astrologia chineză, fiecărei zodii i se asociază o floare purtătoare de noroc; modestele dar preţioasele gălbenele corespund zodiei Câinelui.
