Consiliul Naţional al Elevilor propune, totodată, sancţionarea contravenţională a cadrelor didactice care nu declară aceste surse de venit.
„În ultimii ani, piaţa meditaţiilor a crescut semnificativ, până în punctul în care a ajuns să fie o adevărată industrie. Nu putem închide ochii în faţa faptelor de corupţie care se petrec în sistemul educaţional. Nedeclararea unor venituri reprezintă evaziune fiscală. Or, dacă dascălii a căror atitudine reprezintă un reper moral pentru generaţii întregi de elevi recurg la astfel de practici, înseamnă că orice speranţă de a avea un sistem educaţional performant, construit pe valori sănătoase, este sortită eşecului. Nu cred că aşa ar trebui să arate lucrurile, dacă ne dorim cu adevărat ca generaţiile viitoare să înţeleagă că noi toţi avem datoria de a respecta legea şi de a ne îndeplini îndatoririle”, a declarat Rareş Voicu, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor.
„În România, meditaţiile reprezintă o adevărată industrie care, de cele mai multe ori, nu este controlată. Din acest motiv, Consiliul Naţional al Elevilor solicită Ministerului Finanţelor, Ministerului Educaţiei, Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Justiţiei să ia toate măsurile care se impun pentru a garanta fiscalizarea tuturor meditaţiilor şi sancţionarea contravenţională a cadrelor didactice care nu declară aceste surse de venit. (...)
Aproape jumătate dintre elevi fac meditații, conform unui raport publicat anul trecut de Ministerul Educației, transformând acest fenomen într-o adevărată industrie. De cele mai multe ori, însă, cadrele didactice nu plătesc impozit pentru sumele pe care le încasează în cadrul meditațiilor. (...)
Această creștere poate fi pusă doar parțial pe seama pandemiei, având în vedere faptul că practicile privind meditațiile derulate de către profesori individual reprezintă deja o cutumă a sistemului educațional din România”, anunță CNE.
Reprezentanții elevilor au prezentat și cât câștigă profesorii din meditații.
„În medie, prețul/ședință de meditații poate ajunge până la 100 de RON, sume care, de cele mai multe ori, nu sunt fiscalizate, nefiind declarate drept venit suplimentar de către cadrele didactice. În anul 2019, numărul profesorilor care au declarat faptul că obțin venituri suplimentare din meditații a fost de 4135, ajungând la venituri declarate de peste 35 de milioane de lei. Raportat la numărul total de 172.600 de cadre didactice care profesează în România la acest moment, procentul celor care au declarat aceste venituri este de 2,39%”, potrivit CNE.
„Considerăm că aceste practici sunt profund greșite, având în vedere faptul că profesorii ar trebui să reprezinte repere morale și civice pentru generații întregi de elevi. Din acest motiv, solicităm autorităților competente să ia măsurile care se impun pentru a garanta respectarea legii de către cadrele didactice, atunci când vine vorba despre impozitarea meditațiilor”, mai transmite CNE în comunicatul adresat ministerelor Educației, Finanțelor și Justiției.
„Din punct de vedere legal, conform art. 5, alin. (iv) din OMEN nr. 4831/2018, privind aprobarea codului-cadru de etică al personalului didactic din învăţământul preuniversitar, cadrele didactice au datoria de a interzice orice activităţi care generează corupţie, precum „meditaţiile contra cost cu beneficiarii direcţi ai educaţiei de la formaţiunile de studiu la care este încadrat” . Din păcate, multe cadre didactice nu respectă această prevedere şi organizează meditaţii cu elevi de la clasă, fapt care generează un vădit conflict de interese”, au mai explicat reprezentanții elevilor.
