Potrivit estimărilor specialiştilor, numărul limbilor vorbite pe Terra ar fi cuprins între 3.000 şi 7.000, iar unele dintre ele prezintă foarte puţine asemănări cu altele. Astfel de diferenţe sunt adeseori atât de mari încât lingviştii au pus de multe ori sub semnul întrebării existenţa unor caracteristici care ar putea să asigure o anumită legătură între ele. În pofida acestei varietăţi, mulţi specialişti au continuat de-a lungul anilor să încerce să descopere o "limbă universală", care ar permite tuturor oamenilor să comunice între ei, indiferent de ţările lor de origine, scrie descoperă.ro.
Este posibil ca acest moment să fi sosit deja, pentru că, aşa cum explică site-ul Arstechnica.com, cercetătorii de la MIT au descoperit faptul că "toate limbile se autoorganizează într-o astfel de manieră încât conceptele înrudite rămân pe cât posibil apropiate în cadrul unei fraze, făcând ca înţelegerea globală să fie mai uşoară".
Richard Futrell, Kyle Mahowald şi Edward Gibson, cercetători la MIT, au încercat să afle dacă toate limbile au o organizare specifică, ce vizează "legarea" tuturor cuvintelor care au o relaţie sintaxică apropiată. De exemplu, adjectivul "bătrân" aparţine substantivului pe care îl modifică, de exemplu, "domn", iar locul său alăturat într-o frază permite creierului uman să înţeleagă mai bine conceptul respectiv, fără să facă eforturi prea mari. Acest lucru înseamnă, potrivit cercetătorilor americani, că există o predispoziţie genetică în creierul uman, care l-a făcut pe om să păstreze o structură asemănătoare a limbajelor, indiferent de limba în care se exprimă.
Analizând fraze din 37 de limbi diferite şi maniera prin care acestea limitează spaţiul ce separă cuvintele asociate între ele, savanţii de la MIT au reuşit să confirme ipoteza lor de bază. Într-adevăr, frazele aveau tendinţa de a grupa conceptele, indiferent de limba utilizată.
Altfel spus, aşa cum afirma cunoscutul lingvist Noam Chomsky, există "o gramatică universală" subadiacentă, care ar face legătura între toate limbile din lume. Această teorie a rămas însă controversată în comunitatea ştiinţifică, până la acest studiu.
Studiul a luat însă în calcul doar 37 de limbi, care erau asociate între ele prin rădăcini comune. Însă acest amănunt nu elimină posibilitatea ca noua cercetare să devină o bază solidă pentru studii viitoare, spune Jennifer Culbertson, profesor de lingvistică la Universitatea Edinburgh, într-un comentariu publicat pe site-ul Arstechnica.com.
"Acest studiu reprezintă o sursă importantă de dovezi pentru formularea unor ipoteze mai largi care pot să vizeze felul în care ordinea cuvintelor este determinată în limbile din lumea întreagă", a spus Jennifer Culbertson.
