Ședința a fost una tensionată, iar votul a fost dat in lipsa parlamentarilor de la PSD și AUR, care au părăsit sala în semn de protest față de intenția Coaliției de a o schimba din funcție pe Renate Weber.
Avocatul Poporului a afirmat că anul 2020 a adus nişte provocări cu totul aparte tuturor instituţiilor din România.
”A trebuit să reorganizăm felul în care ne-am desfăşurat activitatea, să renunţăm la audienţele pe care le dădeam din momentul în care pandemia s-a instalat şi starea de urgenţă a fost declarată şi apoi stările de alertă care au continuat. A trebuit să reducem numărul de audienţe, a crescut însă în mod semnificativ numărul de petiţii pe care le-am primit la instituţie. (...) Şi numărul anchetelor pe care le-am făcut a fost mai mic, au fost făcute destule, dar au fost mai puţin numeroase. Numărul sesizărilor din oficiu s-a dublat, numărul petiţiilor a crescut probabil cu vreo 30%, apelurile telefonice la fel. În 2020 am elaborat trei rapoarte speciale, am trimis Curţii Constituţionale 189 de puncte de vedere”, a spus Weber.
În ceea ce privește monitorizarea de către Avocatul Poporului pentru prevenirea torturii în spitalele COVID, aceasta a precizat că a fost solicitată de Subcomitetul pentru prevenirea torturii din cadrul Naţiunilor Unite.
”Nu am declanşat un mecanism aparte. Mecanismul acesta naţional de prevenire este un departament, un domeniu în sine, aşa îl descrie legea, în instituţia noastră. Legea însăşi îl numeşte mecanism naţional de prevenire a torturii, se numeşte aşa pentru că toată legislaţia internaţională şi europeană la asta se referă, la prevenirea torturii, a tratamentelor rele şi degradante. În raportul nostru pe 2020 (...) veţi găsi corespondenţa pe care Subcomitetul pentru prevenirea torturii din cadrul Naţiunilor Unite a avut-o cu Ambasada României şi care a transmis în felul acesta premierului român de la acea dată, Ludovic Orban, solicitarea expresă ca Avocatul Poporului să meargă şi să facă astfel de investigaţii. Nu se putea merge efectiv, pentru că în spitalele COVID nu se putea intra. Nicio clipă instituţia noastră nu s-a adresat spitalelor acuzând de tortură sau lucruri de genul acesta. Dimpotrivă, am avut un lung chestionar care viza în egală măsură drepturile personalului sanitar de acolo, echipamentele de care dispuneau, starea lor fizică şi psihică şi în acelaşi timp era vorba şi de persoanele care erau carantinate sau erau internate. Să nu uităm că, în România, o lungă perioadă de timp persoanele care erau infectate cu COVID dar asimptomatice au fost internate în spital. Cu excepţia a vreo patru spitale, am primit răspunsuri de la aproape 30 de spitale COVID şi suport COVID”, explicat Weber.
În replică, deputatul liberal Ioan Cupşa a declarat că Avocatul Poporului a încălcat legea când a iniţiat acea monitorizare în spitale.
”Tot ce aţi cerut pe această monitorizare a spitatelor referitoare la mecanismul naţional de prevenire a torturii are legătură cu desfăşurarea activităţii medicale în spitale, nu în unităţi de detenţie, deci aţi încălcat cu regularitate în ceea ce aţi făcut în acea perioadă de timp Protocolul din 2002, cel opţional, dar care completează Convenţia împotriva torturii. (...) Deşi tortura este clar definită în Codul nostru penal, dumneavoastră aţi înţeles să încălcaţi toate aceste texte normative. (...) Niciuna dintre obligaţiile pe care le aveaţi nu le-aţi respectat. De exemplu, puteaţi să cereţi în instituţii publice, dar era vorba despre locuri de detenţie, ca în condiţiile legii să vă pună la dispoziţie anumite date, iar dumneavoastră aţi cerut spitalelor să vă pună la dispoziţie anumite date şi, pe bună dreptate, un consilier vă răspunde că nu vă poate pune la dispoziţie asemenea date care, potrivit legii, sunt confidenţiale”, i-a spus Cupșa.
Un plen reunit ar putea fi convocat fie pentru miercuri, fie pentru săptămâna viitoare.
Numele propuse de PNL și UDMR pentru Avocatul Poporului sunt Flavius Baias și Gyula Fabian, potrivit Realitatea Plus.
Deocamdată, Coaliția nu a făcut o solicitare de revocare a Renatei Weber din funcția pe care a preluat-o în iulie 2019, fiind nominalizată de PSD. Printre cele mai controversate demersuri se numără contestarea la CCR a amenzilor date în timpul pandemiei, fapt care i-a nemulțumit pe liderii Coaliției.