Tor Project a fost iniţial un proiect creat de Laboratoarele de Cercetare ale Marinei Americane pentru a proteja comunicaţiile online ale organizaţiilor guvernamentale din SUA. Acum, acelaşi sistem este folosit la nivel global de jurnalişti, activişti, hackeri, agenţii guvernamentale şi o varietate foarte mare de internauţi care pun preţ pe anonimitatea activităţii lor online.
La ce ajută Tor?
La un nivel fundamental, Tor poate fi considerat o reţea de calculatoare conectate la internet. În momentul în care voi vreţi să accesaţi o pagină de internet, cererea voastră trece prin mai multe calculatoare înainte ca respectivul website să vă fie afişat în browser. În acest fel, sursa respectivei cereri de accesare nu poate fi depistată. În practică, lucrurile sunt un pic mai complicate.
Tor constă într-o reţea de tuneluri virtuale care vă este pusă la dispoziţie pentru ca traficul online generat să fie anonim. Deşi există multe limitări ale acestei platforme, cu un pic de grijă, nimeni nu poate afla ce website-uri accesaţi. Dacă folosiţi Tor ca pe o unealtă de comunicaţii în interiorul unei organizaţii, întregul schimb de informaţii desfăşurat în acest mod nu poate fi văzut decât de participanţii la dialog.
Schema de mai sus face o treabă foarte bună în a explica modul de funcţionare ale Tor. Alice foloseşte un browser de internet pentru accesarea reţelei Tor, cu scopul de a ajunge la serverul Bob. Înainte de a ajunge la destinaţie, cererea ei, în format criptat, trece prin mai multe noduri al căror scop unic este să ducă mai departe respectivul apel într-un mod anonim. Pentru că Bob nu funcţionează ca un releu de trafic , de la ultimul nod din reţeaua Tor cererea este decriptată şi răspunsul primit se întoarce la apelant, Alice.
Nodurile de ieşire din Tor pot fi supravegheate
Întreaga reţea Tor este construită în aşa fel încât, în teorie, să fie imposibil de depistat cine a cerut accesarea unei pagini web sau a altei resurse online. Computerul vostru poate să iniţieze o cerere sau poate să preia şi să redirecţioneze o cerere de acces de la altcineva, în format criptat, către un alt nod al reţelei.
Din păcate, la un momentdat, cererea voastră de a accesa o pagină trebuie să iasă din reţeaua Tor, context în care, dacă nu aveţi grijă, anonimitatea voastră până la acel punct se reduce la zero. Pentru a înţelege mai uşor acest concept, aveţi în vedere următorul exemplu. Voi vreţi să accesaţi prin Tor adresa mail.yahoo.com. Pentru că respectiva cerere este trecută prin mai multe tunele virtuale ale reţelei, este imposibil ca serverul Yahoo să afle identitatea reală a celui care iniţiat cererea. În momentul în care v-aţi autentificat însă cu numele vostru de utilizator şi parola aferentă pe contul de mail de Yahoo, eforturile voastre devin nule. Automat, a fost asociat un nume respectivului IP, chiar dacă IP-ul nu este al PC-ului vostru de acasă. Citeste mai mult pe playtech.ro.